Anul 2026 se anunță a fi unul de referință în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Nu mai este vorba doar despre angajamente asumate în comunicate oficiale, ci despre decizii concrete, investiții majore și reguli clare care vor stabili direcția politicilor climatice pentru anii următori.
Potrivit datelor prezentate de Organizația Meteorologică Mondială (WMO), anul 2025 se afla pe traiectoria de a deveni al doilea sau al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor globale. Tendința de încălzire este evidentă, iar efectele sunt resimțite deja la nivel mondial.
De ce 2026 este un an decisiv
Specialiștii avertizează că anul 2026 va fi marcat de o presiune crescută asupra marilor economii ale lumii pentru accelerarea tranziției energetice. Summit-urile și conferințele internaționale programate vor avea o miză majoră, într-un context în care fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente.
Furtunile violente, secetele prelungite, valurile de căldură și ploile torențiale afectează infrastructura, agricultura și economia, obligând statele să adopte rapid măsuri de adaptare. În același timp, tehnologiile curate sunt din ce în ce mai competitive din punct de vedere economic, însă implementarea lor este adesea încetinită de birocrație și investiții întârziate. Anul 2026 este văzut ca momentul în care aceste blocaje trebuie depășite.
Impactul asupra României
Nici România nu este ocolită de aceste schimbări. Episoadele de caniculă extremă, secetă și ploi abundente pun presiune tot mai mare pe comunități, agricultură și infrastructură. Specialiștii atrag atenția că adaptarea la noile condiții climatice trebuie să devină o prioritate națională.
Evenimente-cheie în 2026
Anul va fi marcat de o serie de evenimente internaționale importante dedicate climei și mediului:
26 ianuarie – Ziua Internațională a Energiei Curate (ONU);
28–29 aprilie, Santa Marta (Columbia) – prima conferință internațională dedicată tranziției juste și renunțării la combustibilii fosili;
17–28 august, Ulaanbaatar (Mongolia) – UNCCD COP17, axată pe deșertificare, degradarea terenurilor și secetă;
9–20 noiembrie, Antalya (Turcia) – COP31, Conferința ONU privind schimbările climatice.
Ce poate fi făcut concret
Experții subliniază că acțiunea climatică nu ține doar de guverne, ci și de comunități și cetățeni. Printre măsurile recomandate se numără:
reducerea risipei și a consumului inutil;
creșterea eficienței energetice a locuințelor și clădirilor;
utilizarea unor opțiuni de mobilitate mai curate;
prioritizarea măsurilor de adaptare, inclusiv gestionarea apei, protejarea pădurilor și dezvoltarea unor orașe mai rezistente la fenomenele extreme.
Analiza realizată de InfoClima arată că anul 2026 ar putea reprezenta un punct de cotitură: fie lumea accelerează tranziția către un model sustenabil, fie costurile climatice vor deveni mult mai greu de gestionat în anii următori.
