Această zi a fost stabilită potrivit Rezoluţiei 74/212 adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019. Această zi a fost marcată începând cu anul 2020.
O problemă dublă
Impactul asupra sănătății: particule minuscule, invizibile de poluare pătrund adânc în plămânii, fluxul sanguin și corpurile noastre. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime dintre decesele cauzate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert dintre decesele cauzate de atac de cord. Ozonul la nivelul solului, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.
Impactul asupra climei: poluanții climatici de scurtă durată (SLCP) se numără printre acei poluanți strâns legați atât de efectele asupra sănătății, cât și de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la câteva zile sau până la câteva decenii, astfel încât reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate și climă.
- Aproximativ 2,4 miliarde de oameni din întreaga lume (aproximativ o treime din populația globală) gătesc folosind foc deschis sau sobe alimentate cu kerosen, biomasă (lemn, bălegar animal și deșeuri din culturi) și cărbune, care generează poluare nocivă a aerului casnic.
- Poluarea aerului casnic a fost responsabilă pentru aproximativ 3,2 milioane de decese pe an în 2020, inclusiv peste 237 000 de decese ale copiilor sub 5 ani.
- Expunerea la poluarea aerului casnic duce la boli netransmisibile, inclusiv accident vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și cancer pulmonar.
- Femeile și copiii, de obicei responsabili de treburile casnice, cum ar fi gătitul, colectarea lemnului de foc, sunt cei mai afectaţi din cauza utilizării combustibililor și tehnologiilor poluante în case.
Statele membre ONU recunosc necesitatea reducerii substanţiale a numărului de decese şi îmbolnăviri din cauza substanţelor chimice periculoase şi din cauza poluării şi contaminării aerului, apei şi solului până în 2030, precum şi necesitatea reducerii impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii speciale pentru calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor municipale şi a altor deşeuri până în 2030.
Emisiile de poluanți atmosferici și gaze cu efect de seră provenite de la mari situri industriale din Europa au costat societatea între 277 și 433 miliarde euro, în 2017, potrivit unei analize a Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency – EEA). Acest lucru este echivalent cu aproximativ 2-3% din PIB-ul UE și este mai mare decât producția economică totală a multor state membre individuale din acel an, notează briefingul EEA.
Acordul Verde european și planul de acțiune Zero poluare sunt oportunități de îmbunătățire a situației.
