Violența și bullyingul în școală, inclusiv hărțuirea cibernetică, sunt larg răspândite și afectează un număr semnificativ de copii și adolescenți. Statele membre UNESCO au declarat prima zi de joi a lunii noiembrie, Ziua internațională împotriva violenței și bullyingului în școală, inclusiv a hărțuirii cibernetice, recunoscând că acestea reprezintă încălcarea drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare. În România, peste 100.000 de copii și adolescenți sună anual la 116 111, iar zeci de mii de cazuri în care viața copiilor a fost pusă in pericol și-au găsit rezolvarea la doar un apel distanță.
Legea anti-bullying în România a intrat în vigoare din noiembrie 2019.
Conform legii române, bullyingul (sau violența psihologică) poate fi definit astfel: „Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.”
Sinonimele bullyingului mai pot fi: comportament agresiv”, „comportament ostil”, „hărțuire”, „terorizare”, „umilire”, „brutalizare”, „intimidare”, „luare în derâdere”, „lovire”, „ignorare”, „excludere”, „marginalizare”.
Tipuri de bullying
Bullyingul poate fi de mai multe tipuri:
Bullyingul fizic– acțiuni sau serie de acțiuni îndreptate asupra victimei, care se manifestă prin loviri, îmbrânceli, distrugerea obiectelor personale etc.;
Bullying verbal– acțiunea de a insulta, tachina, umili, intimida victima;
Bullying relațional– acțiunea de a răspândi zvonuri neadevărate, minciuni, bârfe despre victimă;
Bullying cibernetic– acel tip de bullying mediat de tehnologie, adică care se produce prin intermediul social media, prin mesaje text, e-mail sau orice altă platformă online prin care interacționează elevii.
Deși violența online nu se limitează la sediul școlii, sistemul educațional are un rol important de jucat în abordarea siguranței online, a cetățeniei digitale și a utilizării tehnologiei. Educația formală poate și ar trebui să joace un rol esențial în a oferi copiilor și tinerilor cunoștințele și abilitățile necesare pentru a identifica violența online și a se proteja de diferitele forme ale acesteia, indiferent dacă sunt comise de colegi sau adulți.
116 111, Telefonul Copilului
Asociația Telefonul Copilului este o organizație neguvernamentală, non-profit, care pune la dispoziția copiilor și adolescenților din România singura linie telefonică gratuită de asistență la nivel național.
Peste 100.000 de copii și adolescenți sună anual la 116 111, iar zeci de mii de cazuri în care viața copiilor a fost pusă in pericol și-au găsit rezolvarea la doar un apel distanță.
Copiii şi adolescenţii apelează 116 111 pentru a-şi exprima temerile, pentru a vorbi despre aspectele care îi afectează în mod direct şi, cel mai important, pentru a primi ajutor în caz de urgenţă.
7 zile din 7, asistenţii sociali şi psihologii Asociaţiei Telefonul Copilului răspund apelurilor la 116 111.
În cei peste 17 ani de existenţă, Telefonul Copilului a fost sunat de mai mult de 2.000.000 de ori.
