Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, premierul Viorica Dăncilă şi alţi membrii ai Guvernului, au fost prezenţi la slujba de resfinţire a bisericii Mănăstirii Dealu

O nouă filă în istoria judeţului Dâmboviţa a fost scrisă, duminică, 10 iunie 2018, când a avut loc slujba de resfinţire a bisericii Mănăstirii Dealu de lângă municipiul Târgovişte, Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Dealu, care adăposteşte capul lui Mihai Viteazul, a fost resfinţită duminică, 10 iunie, după 517 ani.
Măsura a fost dispusă de Arhiepiscopia Târgovişte, ca urmare a unor lucrări de restaurare şi reabilitare bisericii.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, au săvârşit slujba de resfinţire a bisericii Mânăstirii Dealu, împreună cu un distins sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi diaconi, în prezenţa unor înalte oficialităţi naţionale şi locale, cu participarea unui mare număr de credincioşi. Alături de ÎPS Nifon şi Preafericitul Daniel, au mai fost prezenţi şi alţi ierarhi ai BOR: ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei şi exarh al Plaiurilor, ÎPS Andrei, mitropolitul Clujului, ÎPS Irimeu, arhiepiscopul Alba luliei, ÎPS loachim, arhiepiscopul Romanului şi Bcăului şi ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos.
La eveniment au participat şi Călin Popescu Tăriceanu (preşedinte Senat), Viorica Dăncilă (prim ministru), Mihai Fifor (Ministrul Apărării Naţionale), Eugen Orlando Teodorovici (ministrul Finanţelor), Valentin Popa (ministrul Educaţiei), Rovana Plumb (ministrul Fondurilor Europene), George Ivaşcu (ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale) generalul Nicolae-Ionel Ciucă (şeful Statului Major General).
Mănăstirea Dealu este cunoscută ca cea mai mare necropolă domnească din ţară. În partea dreaptă a necropolei este înmormântat capul domnitorului Mihai Viteazul (1592-1601), iar în stânga este mormântul domnitorului Radu cel Mare.
La Mănăstirea Dealu sunt înmormântaţi în ordine cronologică: Vlad Dracul (14361442; 1443-1447) şi fiul său Nicolae, Vladislav al ll-lea (1448-f1456), cel ucis de Vlad Ţepeş, Radu cel Mare (f1508), aflat în partea stângă a bisericii, Jupâniţa Caplea, sora sa (f1511), (pe a cărei piatră stă scris „răposat-a roaba lui Dumnezeu Caplea, fiica lui Io Vlad voievod şi sora lui Io Radu voievod şi a domnului Io Vlad marele voievod, fosta jupâneasă a lui Bogdan marele vornic, în anul 7019 (1511), luna fevruarie în luna a 21-a zi.), Vlăduţ Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu (f1512), cel ce a luptat împotriva lui Neagoe Basarab şi a fost omorât de soldaţii lui Mehmed Paşa, Radu Vodă Bădica, fiul domnitorului (1523-f1524) -cel care încercase să-l detroneze pe Radu de la Afumaţi (1522-1529), Vlad Înecatul (f1532), fiul lui Vlad cel Tânăr şi al Doamnei Anca, înecat în râul Dâmboviţa, Pătraşcu Vodă cel Bun (1554-1557), Mihai Viteazul (1592-1601), Principele moldovean Mihail Movilă (f1608), ginerele domnitorul muntean Radu Şerban, călugări, precum caligraful Mihail Rusin, răposat în 7122 (1613-14) şi egumenul Matei al Mirelor (f1624). Se spune că mănăstirea a fost intemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500. Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească. Pe vatra vechiului aşezământ Radu cel Mare a ctitorit la sfârşitul secolului al XV-lea actualul lăcaş de închinare, turnul clopotniţă şi câteva clădiri de chilii. Biserica a fost sfinţită în 4 decembrie 1501. Cea mai importantă necropolă voievodală munteană şi loc de pelerinaj naţional, Mânăstirea Dealu este ctitoria Voievodului Radu cel Mare (14951508), construită cel mai probabil pe locul unei biserici ce datează din vremea Voievodului Mircea cel Bătrân. Aici şi-a desfăşurat activitatea celebrul Ieromonah Macarie, cel ce a tipărit primul Liturghier ortodox din lume, în anul 1508, şi tot aici se află depus într-un sarcofag, în pronaos, capul primului mare întregitor de ţară, Voievodul Mihai Viteazul. Biserica Sf. Nicolae, care adăposteşte capului lui Mihai Viteazu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească. Pictura care împodobise iniţial interiorul bisericii, o operă din 1515 a meşterului Dobromir din Târgovişte în colaborare cu Jitian şi Stanciu, nu s-a păstrat. În 1985 biserica a fost repictată de arhimandritul Sofian Boghiu.