Este ziua cea mai neagră din istoria creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Împreună cu Biserica, în sfânta şi marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. De aceea, aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. În biserici se va cânta diseară Prohodul Domnului – ce simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos.
Compus din trei stări (trei părți, cu trei modalități de interpretare), Prohodul a fost readus în limba română din limba greacă, notează site-ul creștinortodox.ro. Primul Prohod publicat la noi este cel atribuit ieromonahului Macarie, în februarie 1836, la Buzău, o traducere ritmată de celor trei cântări. Este considerată cea mai bună traducere: în 1820, încercarea lui Ioan Prale, a fost una nereușită.
În 1846 și 1853, Anton Pann a tipărit Prohodul cu titlul „Epitaful sau slujba înmormântării Domnului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”, două ediții care nu au reușit să întreacă varianta lui Macarie. În continuare, a fost folosit Prohodul tradus de ieromonahul Macarie, retipărit și îndreptat de urmași ai săi din cadrul Bisericii Ordoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod (conducerea Bisericii Ortodoxe). Această variantă a rămas normativă pentru Biserica Ortodoxă, notează site-ul creștinortodox.ro.
În 1941, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a format o comisie de revizuire a Prohodului, operațiune finalizată în 1942. Varianta revizuită a fost retipărită de mai multe ori, începând din 1956. După Revoluția din 1989, Prohodul a fost tipărit în 1994, editat de Institutul Biblic. O altă slujbă importantă este Prohodul Maicii Domnului, cântat în biserici în seara de 14 august, ajunul sărbătorii religioase „Adormirea Maicii Domnului”, stabilită la 15 august în calendarul creștin-ortodox.
Obiceiuri și tradiții în Vinerea Mare
În această zi sfântă creștinii ortodocși țin un post sever, numit și post negru.
După slujba de seară, femeile obișnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări.
Din bătrâni se crede că dacă plouă în Vinerea Paștelui anul va fi mănos, iar dacă nu, nu va fi roditor. Astfel, unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoși tot anul.
În zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gângăniile și lighioanele să nu se apropie de ea.
Ce nu se face în Vinerea Mare. Superstiții în Vinerea Patimilor
În Vinerea Mare trebuie evitate lucrările agricole, îndeosebi mersul pe câmp, semănatul sau alte activități similare. Ziua mai poartă și numele de „Vinerea Seacă”, iar asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodește.
Iată ce alte lucruri sunt interzise în această zi sfântă:
Nu trebuie sacrificate păsări ori animale. Faceți din timp acest lucru pentru a le avea pe masă de Paște.
Este interzis spălatul. În această zi nu se coase și nu se face curățenie.
Evită să mergi în această zi la frizer. Cei superstițioși spun că dacă se tund azi le va muri cineva din familie.
Femeile nu umplu borș în această ziua, ca nu cumva să se scalde în el Necuratul.
Femeile nu coc în Vinerea Patimilor cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.
În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească.
Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.