Ukraina separatiştilor

0 0

ukrainaDupă ce s-a semnat încetarea conflictului dintre separatişti şi Guvernul de la Kiev, vineri, 13 februarie, presa scrisă din Rusia a consacrat pagini importante acestui eveniment. De exemplu, cotiditanul „Moskovschi Konsomolets” a scos un tiraj de 2 milioane de exemplare, titrând cu litere mari pe prima pagină titlul „Lumina de la capătul tunelului din Minsk”, urmat de subtitlul „O dimineaţă liniştită în Donbas?”. Respectivul cotidian a publicat şi o hartă a conflictului din estul Ucrainei cu pozţiile pe care pe ocupă separatiştii. Interesant este faptul că înreaga presă rusească a dat dovadă de un oarecare optimism mergând până acolo încât a sugerat că Merkel şi Hollande s-ar putea să primească Premiul Nobel pentru Pace dacă se va laua în calcul nu doar faptul că discuţiile dintre cei patru au durat 16 ore fără pauză de somn între cei patru preşedinţi de state europene, ci şi faptul că până la urmă Vladimir Putin a spus că nu doreşte să intre în război cu Uniunea Europeană. Totuşi, ies în evidenţă două aspecte. Primul: armistiţiul semnat între separatişti şi preşedintele Ucrainei continuă să fie destul de fragil deoarece primii se încăpăţânează să obţină dreptul de a fi autonomi din punct de vedere economic şi administrativ. Al doilea aspect: Vladimir Putin este destul de conştient că dacă ar intra în conflict cu Uniunea Europeană, s-ar putea trezi la un moment dat că va trebui să facă faţă şi atacurilor NATO. Ori, în acest caz economia rusească nu este totuşi destul de puternică pentru a face faţă unui conflict care se putea internaţionaliza. Presa rusească, nu fără ironie, sa întrebat cum au reuşit totuşi cei patru şefi de stat să facă faţă unui maraton de 16 ore de discuţii. Cotidianul „Isvestia” a preferat un titul mai sobru pe prima pagină: „Maratonul de la Minsk”. „Isvestia” este de fapt singurul cotidian rusesc care a atras atenţia că ceea ce vor decide preşedinţii republicilor populare autoproclamate independente din Doneţk şi din Luhansk, care s-au unificat înaintea discuţiilor de la Minsk, va atârna foarte greu în ceea ce priveşte viitorarea soartă a preşedintelui Ucrainei. Acest aspect este cu atât mai important cu cât, după cum scria „Isvestia”, Poroşenko a semnat tratatul de încetare a conflictului mai mult strâns cu uşa de către Merkel şi Hollande. în realitate, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a fost total nemulţumit de rezultatul final al discuţiilor de la Minsk, el sperând mai mult ca celor două republicii autroproclamate independente să nu li se recunoască totuşi dreptul la autonomie economică şi administrativă. Mai mult, Petro Poroşenko spera ca cei doi şefi de stat, Merkel şi Hollande să fie de acord să liv-ereze armament Guvernului de la Kiev ceea ce ar fi permis acestuia din urmă să termine victorios conflictul cu separatiştii. Aşa cum au declarat înaintea începerii discuţiilor de la Minsk, Merkel şi Hollande erau perfect conştienţi că prelungirea războiului civil din Ucraina se putea foarte uşor transforma într-un conflict european ceea ce ar fi atras după sine modianlizarea acestuia prin implicarea NATO. Toate ziarele ruseşti au fost de acord în a spune că acum un an de zile întâlnirea de la Minsk a celor patru ar fi fost de neimaginat deoarece Bielorusia este considerată ultimul stat din Europa condusă de o dictatură. Presa rusească a speculat foarte mult fotografia, făcută la sfârşitul discuţiilor, care-i prezintă pe Vladimir Putin şi Petro Poroşenko strângându-şi mâinile.
Cotidianul „Comsomoskaia Pravda”, în ceea ce-l priveşte, s-a mulţumit să prezinte o fotografie cu Vladimir Putin sub care apare un citat din declaraţia sa: „nu a fost cea mai bună noapte din viaţa mea, dar totuşi s-a terminat cu o dimineaţă calmă şi plină de speranţe”. Puţin ironic, ziarul cu profil economic, „Vedomosti” menţiona că cei patru şefi de stat s-au despărţit până la urmă într-o atmosferă de pace. De fapt, publicaţia a folosit un joc de cuvinte care nu poate fi redat în niciuna din limbile europene, deoarece cuvântul pace şi lume se pronunţă şi se scrie în acelaşi fel, în rusă. Ziarul mai atrage atenţia şi asupra faptului că procesul de pace nu este destul de uşor în Ucraina deoarece separatiştii nu au încă de gând să-i elibereze pe soldaţii ucraineni pe care i-au încercuti şi i-au făcut prizonieri în Debalstevo. Se speră totuşi că până la urmă separatiştii şi Kievul vor ajunge la o îneţelegere care va permite militarilor ucraineni să se întoarcă acasă. „Novaia Gazeta” singurul ziar rusesc care a avut mereu o atitudine critică faţă de politica internă şi externă a lui Vladimir Putin a scris că un armistiţiu cum este cel de la Minsk, chiar dacă nu este perfect, având multe scăpări, este totuşi mai bun decât nimic. „Novaia Gazeta” îşi încheie comentariul asupra evenimentului de la Minsk cu următoarea remarcă: „au fost 16 ore de discuţii care pot salva lumea”.
Deci, acestea au fost, vineri, în rezumat reacţiile tuturor publicaţiilor ruseşti. Când toată lumea credea că situaţia se va normaliza, sâmbătă 14 februarie, Rusia a ţinut să facă o precizare: Guvernul de la Moscova este foarte mult preocupat să atragă atenţia asupra faptului că Ucraina şi Occidentul încearcă din răsputeri să deformeze clauzele acordului de pace. Guvernul de la Moscova a reproşat Kievului şi Occidentului faptul că pun sub semnul îndoielii aplicarea concretă a dispoziţiilor documentului semnat la Minsk. Guvernul rusesc a fost de părere, sâmbătă, că cei ce îi reprezintă pe separatiştii din Doneţk şi Luhansk sunt destul de responsabili şi conştienţi că este necesar să se pună în aplicare prevederile înţelegerii de la Minsk.
Adevărul este că una s-a discutat la Minsk, şi alta se întâmplă în realitate. Armistiţiul nu a durat decât 48 de ore, sâmbătă, oraşul strategic Debaltseve a fost bombardat. După cum scria Viaceslav Abroskin, şeful poliţie regionale pro-Kiev, pe contul său de Facebook, separatiştii continuă să bombardeze Debaltseve distrugând blocurile şi clădirile administrative, întregul oraş fiind în flăcări. De asemenea, armata ucraineană aflată în apropierea oraşului a fost atacată cu tiruri de rachete şi chiar asaltată cu tancuri, la sud-est de Debaltseve, oraş considerat de o mare importanţă strategică deoarece se află la jumătate de drum între oraşele separatiste Doneţk şi Luhansk. Când ziceau că vor răsufla liniştiţi, armata şi ofiţerii ucraineni aflaţi în zona de conflict a separatiştilor, s-au trezit încercuiţi de către rebeli, neputând să mai işte cel puţin un deget. Geoffrey Pyatt, ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, a scris sâmbătă pe contul său de Twitter că ceea ce se întâmplă în apropiere de oraşul Debaltseve nu este decât expresia unei bune funcţionări a sistemului rusesc şi nu a celui separatist. De fapt, după cum insinua ambasadorul Statelor Unite, ruşii au reuşit să profite de ocazia oferită de separatişti pentru a pune la punct în zona respectivă un sistem de apărare antiaeriană.
în ceeea ce priveşte Guvernul de la Kiev, acesta a raportat 120 de atacuri care au avut loc în ziua de sâmbătă. în ciuda armistiţiului semnat la Minsk situaţia rămâne în continuare încordată în unele zone din regiunea Luhansk.
Tot sâmbătă, au mai fost consemnate bombardamente sporadice în Doneţk care au provocat moartea a două persoane. Nu se ştie cine a declanşat atacul dar obuzele care au provocat moartea celor două persoane au căzut în apropiere de reşedinţa conducătorului Republicii populare din Doneţk, Alexandru Zakarcenko. Rămâne în continuare de văzut cât de bine şi de repede vor fi aplicate acordurile armistiţiului semnat la Minsk. Conforma armistiţiului, tot armaentul greu trebuie retras de pe linia frontului ceea ce va permite constituirea unei zone tampon de 50 de km ce va fi plasată sub controlul Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE).
După cum a constatat ieri mass-media occidentală, separatiştii au respectat cât de cât încetarea ostilităţilor aşa cum a fost prevăzută în acordul de la Minsk, încetând ostilităţile la ora 12 noaptea, ora locală a Ucrainei, sâmbătă 14 februarie. în cele 10 luni de când a început conflictul în estul Ucrainei au murit 5.500 de oameni. Conform surselor militare oficiale, separatiştii din Mariupol şi Debaltseve au încetat tirurile armare. Cu toate acestea, la câteva ore după declanşarea oficială a armistiţiului s-au mai auzit câteva tiruri de artilerie în regiunea Doneţk, dar acestea au încetat imediat şi restul zilei de duminică a fost unul liniştit. Ultimele tiruri sporadice care au mai fost efectuate după ora 12 noaptea, din păcate au produs moartea a încă trei persoane în centrul Doneţkului. Conform acordului de arminstiţiu, semnat la Minsk, atât Guvernul de la Kiev cât şi separatiştii au la dispoziţie două zile pentru a retrage definitiv şi total tot armamentul lor greu de pe linia frontului, urmând ca după aceea să înceapă discuţiile prin care se va stabili un echilibru pe întreg teritoriul Ucrainei, atât din punct de vedere politic cât şi administrativ şi economic. Se speră ca în perioada ce va urma celor două zile de retragere a armamentului greu, Guvernul de la Kiev să ajungă la un consens care să-i mulţumească şi pe separatişti, mai ales că aceştia ţin foarte mult să beneficieze de autonomie administrativă şi în special economică.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Doi turişti au avut nevoie de sprijinul jandarmilor de la Peştera

Cu toate că vremea în ultimele zile s-a încălzit şi dă semne că iarna s-a dus, totuşi, în zona masivului dâmboviţean Bucegi, zăpada le face probleme turiştilor. În urma unui apel telefonic prin S.N.U.A.U. 112, un echipaj din cadrul Postului de Jandarmi Montan Ordine Publică Peştera a intervenit în zona […]