Prelungirea războiului din Ucraina continuă să genereze efecte economice profund negative în special în țările vecine. România nu face excepție, dimpotrivă, cel mai afectat sector economic fiind agricultura. Nu contestă nimeni că poporul vecin are nevoie de tot sprijinul și ajutorul posibil pentru a-i păstra libertatea, dar sunt aspecte greu de „digerat” și din păcate sunt puțini cei care au curajul să vorbească public despre asemenea subiecte. Cum sunt spre exemplu constrângerile și concurența neloială care falimentează fermierii români încorsetați de normele și regulile făcute la Bruxelles în beneficiul Ucrainei.
Problema consecințelor pe care le suportă agricultorii din România, în special ca urmare a importurilor de cereale și semințe din Ucraina, a fost abordată frontal prin intervențiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, care, la solicitarea fermierilor români, a organizațiilor profesionale din domeniu, a propus Consiliului de Agricultură desfășurat la Bruxelles, prelungirea derogărilor de la implementarea cerințelelor pentru anul agricol 2024. S-a avut în vedere condiția privind rotația culturilor și obligația de a lăsa necultivată 4% din totalul suprafeței agricole destinate culturii.
Propunerea României s-a bucurat de susținerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea războiului din Ucraina, precum și faptul că impactul de mediu asupra acestei derogări este unul minim. Comisia Europeană urmează să analizeze propunerea ministrului român al Agriculturii în vederea aprobării acesteia.
S-a atras atenția asupra problemelor majore cu care se confruntă fermierii din Uniunea Europeană din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme, a inflației care a generat majorări greu de suportat de prețuri la imputuri.
S-a propus adoptarea unor măsuri pentru a reduce impactul negativ al tuturor acestor factori de risc, pentru a evita falimentul multor ferme din România. Se cunoaște faptul că posibilitățile de intervenție sunt extrem de limitate, iar pagubele suferite de fermieri sunt semnificative.
Mari nemulțumiri a generat și acea prevedere care se referă la necultivarea și doar „întreținerea” a 4% din terenul arabil, lăsarea acestei suprafețe necultivate fiind considerată ca o normă de mediu.