Traficul de persoane, o formă de sclavie modernă

Conform unei știri, postate marți 2 martie, la ora 10.59, pe site-ul “Realitatea.net”, traficul de persoane este o formă de sclavie modernă față de care Guvernul României are toleranță zero, a declarat, ieri, premierul Nicolae Ciucă. Afirmația face parte dintr-un mesaj mai amplu transmis cu prilejul conferinței internaționale „Common challenges and new perspectives in fighting trafficking in persons”, organizate de Guvern, prin Departamentul pentru Responsabilitate Socială Comunitară și Grupuri Vulnerabile, Senatul României și International Justice Mission. Mesajul prim-ministrului a fost prezentat participanților la reuniune de consilierul de stat Mădălina Turza.
„Traficul de persoane este un flagel global care se manifestă în cele mai nebănuite forme și îi afectează pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, inclusiv un număr disproporționat de mare de copii și femei. Aproximativ 50 de milioane de persoane din întreaga lume sunt în prezent victime ale traficului de persoane, iar aceste cifre sunt doar date estimative globale despre un fenomen care generează anual câștiguri ilegale de peste 150 de miliarde de dolari. Traficul de persoane este văzut, adesea, ca o formă de sclavie modernă și, din păcate, este una dintre formele de criminalitate cu creștere accelerată, la nivel european, iar noile tehnologii, fluxurile migratorii, dar și criza COVID 19 au generat riscuri și provocări suplimentare la nivel european și internațional”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.
Acesta a subliniat că în ultimii ani peste 14.000 de victime au fost raportate la nivelul UE, dintre care 72% sunt femei și fete, iar copiii reprezintă aproape un sfert, adică 22% dintre victimele înregistrate.
„Marea lor majoritate au fost traficate în scopul exploatării sexuale și aproape trei sferturi dintre traficanții înregistrați, puși sub urmărire sau condamnați, sunt bărbați, marea lor majoritate cetățeni ai UE. Traficanții se adaptează constant și adesea își schimbă metodele în timp real. Aceștia exploatează persoanele cu resurse insuficiente, pe cei neprotejați și pe cei mai vulnerabili. Știm deja că pan-demia de COVID a dus la exploatarea crescută a copiilor în mediul online și a avut un impact negativ semnificativ asupra eforturilor de prevenție, urmărire penală și protecție a victimelor”, a afirmat premierul în același mesaj.
El s-a referit și la efectele produse în urma conflictului din Ucraina, care a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara.
„Exact aceste tipuri de situații de vulnerabilitate sunt adesea exploatate de traficanți pentru a transforma victime involuntare, oameni aflați în situații dificile pentru a-i forța la prestarea de servicii sexuale în scop comercial sau muncă forțată sau chiar servitute domestică”, a explicat Ciucă.
Față de cele arătate, șeful Executivului a transmis că este imperios necesar ca autoritățile să-și păstreze angajamentul ferm de a lupta împotriva acestui flagel și de avea capacitatea, disponibilitatea și curajul de a adresa această problemă pe toate cele trei paliere ale sale: prevenție, combatere și protecție a victimelor.
El a reliefat că evenimentul organizat de Guvern în colaborare cu Senatul abordează curajos „două teme nevralgice” în lupta împotriva traficului de persoane, respectiv reducerea și incriminarea cererii și combaterea traficului de persoane facilitat de noile tehnologii și a subliniat că România susține activ măsurile propuse de la nivelul UE: „România este una dintre primele țări care a avut tăria să incrimineze cererea, respectiv clienții serviciilor furnizate de victimele traficului de persoane și tot România a generat și primele precedente în acest sens la nivel european. Tocmai de aceea, consider că este deosebit de important să continuăm acest proces și să susținem demersurile Comisiei Europene de a incrimina cererea la nivel european”.
Totodată, premierul a subliniat și necesitatea implicării celor mai buni specialiști IT în lupta contra traficului de persoane.
„Avem nevoie de cei mai buni specialiști în aceste domenii pentru a dezvolta soluții de siguranță în mediul virtual, dar și de propuneri de politici publice și legislative care să aducă în discuție responsabilitatea furnizorilor de conținut și platforme online”, a mai spus șeful Guvernului.