Tradiţii şi superstiţii în luna martie. De ce trebuie să ne alegem obligatoriu o „Babă” şi să ne ferim de cântecul cucului

Ş.E.
0 0

martisorDe la alegerea unei Babe până la focurile ritualice şi împărţirea mucenicilor, luna martie este plină de superstiţii şi obiceiuri care îşi au originea în cele mai vechi timpuri.
Un simbol al primăverii, mărţişorului i s-au atribuit din cele mai vechi timpuri puteri speciale, asemănătoare celor unui talisman. Un protector al sănătăţii şi dragostei, mărţişorul era purtat în trecut atât de fete, cât şi de băieţi.
Printre superstiţiile legate de Mărţişor care au supravieţuit până în zilele noastre este şi aceea că, după ce va fi purtat la mână, este bine să agăţăm şnurul în pomi, pentru roade bogate. Mulţi dintre românii din mediul rural cred că şnurul aşezat într-un cuib va ajuta cloştile să scoată mai mulţi pui.
Babele
Primele nouă zile din martie stau sub semnul Dochiei, baba înzestrată cu puteri miraculoase care-i pedepseşte pe cei care lucrează în acest interval. Una din legendele despre baba Dochia spune că aceasta a început pregătirile pentru a urca oile la munte spre sfârşitul lunii februarie. Crezând că a venit deja vara, bătrâna a ignorat sfaturile celorlalţi ciobani, şi-a pus nouă cojoace şi a purces la drum.
Conform tradiţiei, „Baba” aleasă înainte de 1 Martie le va arăta superstiţioşilor cum le va fi norocul şi sufletul în tot timpul anului. Dacă Zilele Babelor vor fi mohorâte şi ploioase, persoana respectivă va avea un an greu, presărat cu supărări şi greutăţi. În vechime a existat şi credinţa că tinerii ajunşi la vârsta însurătorii vor avea o viitoare mireasă ca ziua în care şi-au ales Baba.
Măcinicii
Pe 9 martie, data echinocţiului de primăvară în calendarul iulian (stil vechi), se suprapun două sărbători: ultima zi a Babei Dochia şi prăznuirea sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia. În credinţa populară, pe 9 martie se deschid mormintele şi porţile Raiului pentru sufletele celor morţi, de aceea se dau de pomană Măcinicii (cunoscuţi şi sub numele de Bradoşi şi Sfinţi) – preparate din aluat în formă de opt sau cerc. În funcţie de fiecare regiune a ţării, bărbaţii obişnuiesc să se cinstească în această zi cu 36, 40 sau 44 de pahare cu vin. Obiceiul îşi are originile în antichitate, când se credea că bărbaţii care beau vin vor fi mai sănătoşi şi mai puternici, căci vinul se va transforma în sânge. În multe sate se aprind şi acum focuri ritualice, se ard resturile vegetale prin grădini, se afumă prin cimitir, şi se stropesc cu agheasmă animalele şi oamenii.
Bătrânii se feresc să pronunţe numele şerpilor în luna martie. Aceştia cred că cel care va vorbi despre târâtoare riscă să le întâlnească când va ieşi la muncile câmpului.
Cântecul cucului, boală în casă
În credinţa populară se spune că cel care va fi „spurcat” de cuc în ziua de Buna Vestire va fi bolnav tot anul. De aceea, în data de 25 martie, gospodarii care se trezesc dis-de-dimineaţă mănâncă o bucăţică de pâine înainte de a ieşi din casa. Tot de Buna Vestire, bătrânii obişnuiesc să-şi pună în buzunar câţiva bănuţi, pentru a avea noroc tot anul.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Păcatul de a nu mai fi om

Preot loan STEFĂNESCU Citind romanele lui Liviu Rebreanu: „Răscoala” şi „Ion”, înţelegem măcar în parte drama care l-a lăsat pe ţăranul român fără un rost sfânt în viaţă. Luându-i-se pământul, ţăranul a uitat treptat istoria care îl lega de acel pământ, obiceiurile pe care le avea de sute de ani […]