Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meşterii făurari, lucrători ai fierului, care pregăteau uneltele de lucru, ascuţeau sau confecţionau fiarele şi cuţitele de plug înainte de începerea sezonului agrar.
Vremea schimbătoare din această lună ar reflecta capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte este frumos, iar când plânge şi este supărat bate viscolul şi se pune un ger de crapă pietrele. În cursul lunii Februarie se încheiau şezătorile, clăcile şi distracţiile tinerilor din lungile nopţi de iarnă. Apropierea sezonului agrar scoate în evidenţă preocupările de ordin economic: îngrijirea vitelor folosite la muncile câmpului, repararea uneltelor, pregătirea seminţelor pentru semănat.
Calendarul creştin ortodox prăznuieşte, pe 2 februarie, Întâmpinarea Domnului sau Stretenia, Ziua Ursului. Tradiţia consemnează faptul că aceasta este ziua când se întâmpină iarna cu primăvara și când, prin intermediul ursului, care iese din bârlog, se pot face previziuni meteorologice importante. Dacă își strică ursul bârlogul său, în această zi, cu toate că afară este frig, primăvara este aproape; dacă el iese afară în această zi, însă intră din nou în bârlog, cu toate că afară este frumos, va fi încă iarnă.
Până la ziua ursului este bine de semănat grâul.
În ajunul, în ziua și a doua zi de Întâmpinarea Domnului se serbează Martinii de Iarnă și Filipii de Iarnă împotriva lupilor, ca aceștia să nu-i atace pe oameni.
E sărbătoarea boilor, atunci când oamenii dau fânul la vite cu braţul, nu cu furca. De Stretenie, unde calcă boul, izvorăşte apă, pentru că Maica Domnului este izvorâtoare de apă.
În același timp, Stretenia este şi o zi rea, cu ceasuri rele. Cine se naşte sau face nuntă în această zi nu-i merge bine. Din această zi păsările încep să-şi construiască un cuib.
În ziua Streteniei se pot face şi preziceri ale timpului: dacă boul bea apă din urma lui, este semn că trece iarna, iar dacă bea apa ce curge de la streaşină, anul va fi mănos.
