Incredibil: Pomicultorii și legumicultorii din Dâmbovița așteaptă de ani de zile sistemele antigrindină iar prin alte județe fermierii cer îndepărtarea rachetelor.
A doua zi de Paște, spre seară, grindina a făcut prăpăd la Bărbulețu și pietrari, fiind afectate inclusiv livezi din Voinești. Este prematură o evaluare a pagubelor dar acest episod meteo extrem readuce în prim plan necesitatea instalării de sisteme de protecție antigrindină în bazinul pomicol al Văii Dâmboviței, subiect aflat pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de Dialog Social care a avut loc cu puțin înaintea Sărbătorilor Pascale.
Prin vocea lui Florin Istrate, președinte la Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură- filiala Dâmbovița, organizație membră a CSDR, a fost adusă în atenția Comisiei de Dialog Social o mai veche doleanță a pomicultorilor și legumicultorilor din județ, anume instalarea sistemelor de rachete antigrindină.
Acesta a făcut și o scurtă expunere, din care a rezultat că, încă din anul 2010, a fost emisă HG 256 , ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme care distrugeau culturile, în special livezi și vița de vie. Culturi care suferă foarte mult din cauza căderilor de grindină.
Au trecut 15 ani iar Dâmbovița, care este cel mai important bazin pomicol din România, nu beneficiază încă de niciun sistem antigrindină.
Nemulțumirea este legată de faptul că asemenea sisteme au fost construite în zone în care nu au nevoie de așa ceva, zone de câmpie, unde fenomenul de grindină apare odată la patru-cinci ani.
„Pe Valea Dâmboviței, în ultimii zece ani, grindină a fost decât în 2023. În ultimii zece ani, două-trei reprize de grindină au distrus producția de mere în proporție de 70%.
„Adică fermierii sunt disperați. Au fost construite aceste sisteme haotic și este un pericol la acest moment, pentru că fermierii din diverse zone, unde au fost construite sisteme fără consultarea și voința lor, solicită , fac proteste să le închidă, pentru că pe ei nu-i ajută cu nimic și îndepărtează și ploaia. Adică am ajuns într-o situație foarte gravă. Domnul ministru a luat decizia ca nicio rachetă de la sistemele antigrindină să nu mai fie lansată de la punctele de tragere decât cu aprobarea expresă a ministerului. Ori sistemul antigrindină și racheta nu pot să aștepte până cineva din minister dă o directivă pentru lansare.
De ce facem această discuție la Dâmbovița? Începând cu anul trecut, la presiunea noastră și la aducerea în discuție a acestui fenomen, că Dâmbovița are nevoie de un sistem antigrindină, și Argeșul are nevoie de un sistem antigrindină, a apărut un studiu de fezabilitate bugetat prin care, teoretic, în anul 2024 ar trebui construite în Județul Dâmbovița opt puncte de lansare, pe care le și enumerez- Mănești, Gura Ocniței, Lucieni, Vulcana Pandele, Băleni, Voinești, Sălcioara și Conțești”- a spus Florin Istrate.
A mai susținut Florin Istrate că, din discuțiile cu Ionică Oprea, fost director DAJ, inițial au fost nominalizate alte amplasamente, de natură să acopere zona pomicolă și zona legumicolă, pentru că ”degeaba fac la Cornești sau mai știu eu unde, că n-are niciun efect, că grindina acolo e o dată la zece ani!”
La acest moment al expunerii, prefectul Claudia Gilia a cerut să i se spună unde consideră că trebuie să fie reorientate amplasamentele, astfel încât să fie acoperite cele două zone pomicolă și legumicolă. A mai cerut formularea clară a solicitărilor pentru autoritățile centrale competente, demers care trebuie întreprins, de asemenea, cu celeritate.
Concluzia a fost că locațiile stabilite de Agenția Națională Antigrindină nu sunt cele mai bune. Sunt primării în care nu se stie că sunt incluse în acest proiect.
Costel Ichim, vicepreședinte Meridian și reprezentant al Structurii salariaților antigrindină a venit însă cu o veste proastă: „pot să spun că în momentul de față discuția la Dâmbovița este inutilă, pentru că nu sunt angajamente bugetare nici măcar pentru anul 2025. Este vorba despre programul finanțat de Guvern.
După cum se vede, sunt multe formalități și intervenții de făcut și mai ales mult de luptat cu „cei care fac planuri din birouri”. Pomicultorii nu mai au însă nici timp și nici resurse să aștepte liniștiți până când cineva de sus, de la București, se va ocupa și de aceste probleme!
