SĂRBĂTOAREA ETNIEI ROMILOR, LA TÂRGOVIŞTE

Ş.E.

ziua romilorÎn România, ziua de 8 aprilie a fost consacrată drept „Sărbătoarea etniei romilor din România” prin Legea nr. 66/2006, o iniţiativă legislativă a deputatului Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României.
Decizia ca 8 aprilie să devină „Ziua Internaţională a Romilor” în întreaga lume a fost luată în anul 1971, la Londra, în cadrul primului Congres Mondial al Romilor. Roata cu spiţe „chakra” a fost adoptată atunci ca simbol al etniei romani. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al romilor, cântecul „Gelem, gelem”. În versiunea de atunci, cântecul era al cântăreţei şi actriţei Olivera Vuco, din cunoscutul film iugoslav al anilor ’60, „Am întâlnit şi ţigani fericiţi”. Tot în 1971, a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin. La mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar, al Indiei.
De atunci, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obţinerea de compensaţii pentru suferinţele din al doilea război mondial, îmbunătăţirea situaţiei educaţionale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, păstrarea culturii romani şi limbii romani şi recunoaşterea internaţională a minorităţii rome ca minoritate naţională de origine indiană.
Cuvântul „Ţigan” provine din „atinganos”, care însemnă, în greaca veche, spurcat/eretic/murdar/blestemat, o sectă satanică, şi a fost atribuit de către un preot din Geogia, în jurul anului 1000, grupurilor de oameni ce migrau dinspre Persia/India către „lumea nouă”, către vest.
Denumirea de „rom” înseamnă „om” în limba romani, ea descinde din limba sanscrită, prima limbă modernă scrisă a omenirii, din „dom”, care, de asemenea, însemnă „om”. Romii vin de fapt din India, de acolo de unde de fapt vin toţi europenii, însă mai târziu cu mult timp.
Romii au fost şi mai sunt încă organizaţi, împărţiţi pe meserii tradiţionale, pe bresle, în funcţie de ocupaţia fiecăruia.
Cu ocazia acestei zile, la Biblioteca Judeţeană „I.H. Rădulescu” din Târgovişte, ieri, au avut loc câteva evenimente speciale – lansări de carte -Jekh răt lisăme (traducere în limba rromani a operei „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, realizată de Sorin Sandu), Raport de cercetare „Prezent şi perspective în cultura romă în viziunea intelectualilor, liderilor şi oamenilor de success romi”, autori prof. univ. dr. Elene Zamfir şi conf. univ. dr. Vasile Burtea, expoziţie de fotografie, de pictură, iar aseară, la „Sala Polivalentă”, s-a desfăşurat un târg de meşteşuguri tradiţionale şi un extraordinar spectacol de muzică.
La acţiunea de ieri, de la Biblioteca Judeţeană, au fost prezenţi directorul bibliotecii -Agnes Terezia Erich, Doru Tufiş – directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor, Adrian Ţuţuianu – preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Moise Vasile -preşedintele Partida Romilor Pro-Europa şi cei doi autori ai cărţilor ce au fost lansate.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a adresat celor prezenţi câteva cuvinte, prin care şi-a arătat consideraţia şi sprijinul pentru această etnie, asigurându-i de tot sprijinul său şi al instituţiei pe care o reprezintă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

VIDEO. SUB TEROAREA ALUNECĂRILOR DE TEREN

Alunecările de teren s-au accentuat şi pun în pericol casele oamenilor din satul Capul Coastei, punctul lorgu, din comuna Malu cu Flori Trăiesc sub ameninţarea dezastrului în fiecare zi. Locuitorii din satul Capul Coastei, punctul lorgu, din comuna dâmboviţeană Malu cu Flori, riscă să se trezească de-a dreptul cu râul […]