S-a finalizat Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030

Proiectul Ordinului pentru aprobarea Planului-cadru privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030 se află postat în dezbatere publică pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii, www.ms.ro, secţiunea Transparenţă Decizională.
Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitele virale urmăreşte crearea unui cadru de intervenţie bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător şi sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile şi priorităţile naţionale.
Principiile de bază ale Planului-cadru naţional sunt cele pe care se fundamentează şi planul european, respectiv:
a) Acoperirea universală cu servicii de sănătate;
b) Asigurarea continuităţii serviciilor medicale; c) Utilizarea de abordări de sănătate publică.
„România a făcut paşi importanţi pentru supravegherea, controlul şi tratarea infecţiilor cu virus hepatitic. Planul de acţiune al MS a fost realizat în colaborare cu OMS, iar principalul obiectiv asumat este identic cu cel global, respectiv eliminarea hepatitei virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice până în anul 2030. Planul are ca scop minimizarea transmiterii virusurilor hepatitei prin reducerea morbidităţii şi mortalităţii date de virusurile hepatice şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire şi tratament pentru toţi pacienţii. Pe de altă parte ne dorim ca, în anul 2030 să asigurăm testarea şi diagnosticarea pentru întreaga populaţie, acces la un tratament eficient din punct de vedere al costurilor pentru toţi pacienţii cu VHB şi VHC, iar transmiterea noilor infecţii cu hepatită să fie întreruptă”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.
Pentru anul 2020, ţintele asumate de România prin Planul-cadru naţional sunt corelate cu cele propuse de OMS Europa, prin „Planul de acţiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatitele virale în Regiunea Europeana a OMS”. Concret, acestea vizează următoarele aspecte:
– acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare (la naştere, la 2, 4 şi 11 luni);
-acoperire de 95% la prima doza de vaccin hepatitic B administrată nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere; 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B şi C şi 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifica anti-VHB) noului-născut în primele 12 ore după naştere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B;
– toate donările de sânge să fie testate prin PCR pentru infecţia cu VHB şi VHC;
– 50% din injecţii să fie administrate cu seringi de unică folosinţă cu dispozitiv care împiedică reutilizarea („safety-engineered injection devices”);
– asigurarea continuităţii programelor de reducere a riscului la persoanele utilizatoare de droguri injectabile („harm reduction”), cu distribuirea a cel puţin 200 serin-gi/ utilizator/ an;
– cel puţin 40% dintre persoanele utilizatoare de droguri injectabile (PWID) dependente de opioizi să primească tratament substitutiv de tip opioid;
– acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B şi a PWID neinfectate;
– cel puţin 25% dintre persoanele care trăiesc cu infecţie cronică cu VHB, VHD şi VHC să fie diagnosticate şi informate privind boala lor;
– cel puţin 75% din persoanele depistate cu infecţia VHB şi VHC şi eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral;
– obţinerea supresiei virale la cel puţin 70% dintre pacienţii aflaţi în tratament de lungă durata pentru VHB;
– diagnosticarea a cel puţin 75% din pacienţii aflaţi în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecţiile cu VHB şi VHC (ciroza sau carcinom hepatocelular);
– vindecarea a cel puţin 95% dintre pacienţii cu VHC cronică înrolaţi în tratament.
Atingerea ţintelor şi obiectivelor propuse va fi realizată printr-un complex de intervenţii prevăzute în document.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Rectificarea bugetului CNAS permite finanţarea extinderii Programelor Naţionale Curative

Rectificarea bugetului CNAS, aprobată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 101/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 999/27.11.2018, înseamnă suplimentarea cu 600 milioane lei a creditelor bugetare de care dispune instituţia pentru acest an, precum şi a creditelor de angajament cu 1.546 milioane lei. De asemenea, în cadrul rectificării se […]