Revizuirea Constituţiei României – un demers necesar

adrian tutuianuFacultatea de Drept şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa au organizat o dezbatere cu tema „Revizuirea Constituţiei României – un demers necesar”. Evenimentul a avut loc la Centrul Internaţional de Conferinţe din Târgovişte şi, totodată, a fost lansată şi lucrarea cu titlul „Statul sunt eu! O istorie analitică a crizei politice din iulie – august 2012”, perioadă care a culminat cu suspendarea preşedintelui României, Traian Băsescu. Lucrarea aparţine profesorilor Alexandru Radu şi Daniel Buti, care îşi propun astfel să treacă dincolo de impactul mediatic al tezei loviturii de stat şi să vadă în ce măsură aceasta a avut acoperire în realitatea evenimentelor politice din vara românească a anului 2012, având astfel ocazia să analizeze, cu mijloacele politologului, premisele, derularea, dar şi consecinţele crizei politice din iulie-august 2012, precum şi rolul actorilor implicaţi, fie interni sau externi. Scopul celor doi scriitori este astfel de a contribui la raţionalizarea fenomenului politic românesc. Cei doi autori se referă la o tendinţă generală pe care o au politicienii români de a-şi personaliza instituţiile, de a-şi pune o amprentă asupra acestor instituţii. Volumul se citeşte foarte repede, uşor, fiind scris bine şi conţinând multă analiză şi puţină opinie. Alexandru Radu i-a invitat pe viitorii cititori să nu ocolească volumul, în timp ce Daniel Buti a dorit să precizeze că această carte nu este nici despre Traian Băsescu, nici despre Victor Ponta sau despre Crin Antonescu. „Cartea noastră este despre sistemul politic românesc, respectiv despre acele elemente care îi dau consistenţă şi care asigură colaborarea dintre instituţii”, a declarat Daniel Buti.
Schimbări majore în Constituţie
Constituţia României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale. Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României. Un referendum privind revizuirea Constituţiei ar urma să fie organizat la sfârşitul lunii septembrie sau în octombrie. Între aspectele care vor viza modificarea Legii Fundamentale se numără atribuţiile preşedintelui României, numirea judecătorilor CCR, dar şi atribuţiile Guvernului. Premierul Victor Ponta afirma, cu câteva luni în urmă, că ar vrea ca, prin modificarea Constituţiei, preşedintele să aibă un rol clar de arbitru, iar treburile de zi cu zi ale ţării să aparţină primului-ministru. Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei a votat pentru introducerea în corpul Constituţiei a sintagmei „preşedintele României este şeful statului”, iar mandatul acestuia a fost redus de la cinci la patru ani. Articolul 80, alineatul 1 înainte: Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Articolul 80, alineatul 1 acum: Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Articolul 83, alineatul 1 înainte: Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Articolul 83, alineatul 1 acum: Mandatul preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Articolul 85, alineatul 2 înainte: În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Articolul 85, alineatul 2 acum: În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, după audierea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului. Un nou alineat la articolul 85: În caz de remaniere, şeful statului nu poate refuza propunerile premierului. În caz de remaniere, şeful statului nu poate refuza propunerile premierului de numire şi revocare a unor membri ai Guvernului, este un alt amendament care a primit vot favorabil în Comisia pentru revizuirea Constituţiei. Articolul 85, un nou alineat: Preşedintele României nu poate refuza propunerile primului-ministru de numire şi revocare a unor membri ai Guvernului. Articolul 89, alineatul 1 înainte: După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Articolul 89, alineatul 1 acum: După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a preşedinţilor partidelor sau formaţiunilor parlamentare, Preşedintele României dizolvă Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea cel puţin a unei solicitari de învestitură. Parlamentarii jurişti au modificat, luni, şi procedura prin care şeful statului îl desemnează pe primul-ministru. Articolul 103, alineatul 1 înainte: Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Articolul 103, alineatul 1 acum: Preşedintele desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau alianţei care a obţinut cel mai mare număr de mandate la alegeri. Dacă acest candidat este respins de Parlament, preşedintele va desemna un alt candidat pentru funcţia de premier din partea partidului clasat pe al doilea loc ca număr de mandate. Dacă şi al doilea candidat este respins de Parlament, desemnarea premierului se face din partea unei coaliţii care are majoritatea absolută în Parlament. În cazul în care nici acesta nu este acceptat, Parlamentul poate fi dizolvat. Parlamentarii jurişti au mai adoptat un amendament potrivit căruia semnatarii unei moţiuni de cenzură trebuie să propună un candidat de premier în cazul în care moţiunea este adoptată de Parlament şi un alt amendament care prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune parlamentară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

VIDEO. Culturile de grâu şi ovăz din Ulmi, prădate de hoţi

Culturile agricole sunt tot mai des prădate de hoţii care dau iama în lanurile de grâu şi ovăz. Dacă până acum ţăranii se temeau că seceta îi va lăsa fără culturi, acum ţăranii se tem de hoţii care nu mai au frică de nimeni şi nimic. Ţăranii se văd de […]