Psihologia politică şi apărarea socială (LXX)

de Gustave Le Bon_
Muncitorii au atacat violent soldaţii, ascultând de ordinele date de agitatori. Riposta dură a soldaţilor a provocat în toată Franţa proteste furioase din partea clasei muncitoare ce a cezut că poate fi deasupra legii. Imediat, clasa muncitoare de întreg teritoriul Franţei s-a solidarizat cu răzvrătiţii din Draveil, jignind guvernul, fără să-şi mai controleze afirmaţiile, singura vină a acestuia fiind că nu le-a ordonat soldaţilor să se lase ucişi fără să riposteze. „Amorul propriu al poporului, spunea doamna de Staël, se traduce prin nevoia acestuia de a ucidel)”.
în ceea ce priveşte supunerea necondiţionată a mulţimii la ordinele agitatorilor, acest aspect a ieşit clar în evidenţă nu numai când au atacat violent soldaţii, dar şi când au mai avut loc alte două greve, imediat după represiunea dură aplicată muncitorilor de către soldaţi. Ne referim la cea a tipografilor ce a fost cât pe ce să împiedice apariţia ziarelor favorabile guvernului, mişcare ce nu a reuşit decât pe jumătate deoarece şefii tipografilor au preferat să discute cu reprezentanţii guvernului, înloc să acţioneze violent. Cealaltă grevă, cea a electricienilor belgieni, a fost perfect organizată deoarece, în ultimul moment s-a dat ordinul să se refuze orice discuţie cu reprezentanţii guvernului. Fiecare electrician a primit următorul mesaj:
„Comitetul ordonă oricărui sindicat să înceteze lucrul în ziua de joi 6 august 1908, începând cu ora opt seara şi să-l reia la ora zece”. Semnat: P… Respectivul P… a fost ascultat cum nu a fost niciodată ascultat ţarul sau oricare alt autocrat. Poate doar Marele Lama, încarnarea pe pământ a Zeului Suprem, după cum se ştie, are o asemenea autoritate asupra supuşilor săi, cum a avut-o P… când a ordonat încetarea lucrului.
Ziarele de atunci au publicat pline de respect declaraţiile dictatorului P…, făcând cunoscute publicului larg opiniile sale. P… a apărut în ochii opiniei publice ca antimilitarist, el dispeţuind guvernul şi judecând cu severitate pe regele Belgiei. Nu a admis ca Preşedintele Consiliului de Minştri să-i înlocuiască pe electricieni cu soldaţi, trimiţându-i, de altfel, foarte repede, revendicările acestora.
Acest potentat efemer ştia, de altfel, să mânuiască abil ironia. Considera greva generală ca o minunată baghetă magică de care trebuie să se folosească clasa muncitoare, dar din respect faţă de guvern, pentru rezolvarea revendicărilor muncitorilor, o înmâna unui dintre reprezentanţii Consiliului.
Chiar dacă are putere absolută de convingere asupra electricienilor, nu-l sfătuiesc pe acest autocrat să se bazeze prea mult pe ea. P… nu este decât un simbol public ce reprezintă starea de spirit a maselor, de care, foarte curând, se vor folosi alţii. Masele sunt supuse, de felul lor, dar foarte schimbătoare ca atitudine, iar P… va fi dat uitării destul de repede, asemenea foştilor agitatori ce au declanşat revolta din Sudul Franţei. P… ar face bine să profite de situaţia creată şi să solicite la Sorbona o catedră de psihologie aplicată practic ca să-i înveţe pe politicieni şi pe patronii din domeniul industriei arta de a manevra masele, artă pe care el o cunoaşte, după cum a dovedit, foarte bine, iar ei nu. în văţăturile lui P… le-ar fi de mare folos Ignorarea mentalităţii maselor este totală la mulţi politicieni, din toate partidele, lucru valabil şi pentru patronii din industrie. Ei cred că pot seduce masele dacă le cântă-n strună, când de fapt alta este realitatea.
1) Anne Louise Germaine de Staël-Holstein (n. 22 aprilie 1766, Paris, Franta – d. 14 iulie 1817), cunoscută mai ales ca Madame de Staël, a fost o scriitoare elveţiană de limbă franceză. A trăit în Paris şi a influenţat gusturile literare în Europa, la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.
Tradus din franceză de către Mircea COTÂRŢĂ spre luminarea minţii politicienilor dâmbovţeni şi a jurnalştilor locali.