Conform site-ului “Realitatea.net”, cancelarul german Olaf Scholz a propus luni, într-un discurs la Praga, ca Uniunea Europeană să poată lua deciziile de politică externă și de fis-calitate/taxare cu votul majorității statelor membre, și nu cu unanimitate, cum se întîmplă acum.
O astfel de schimbare, susținută și de Franța, dar și de Comisia Europeană încă din 2019, ar schimba radical fața UE și ar accelera procesul decizional, dar ar diminua forța statelor membre mai mici.
„ĩn cazul în care astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o singură țară să îşi folosească dreptul de veto și să împiedice toate celelalte să meargă mai departe creşte cu fiecare stat membru în plus. Prin urmare, am propus o tranziție treptată către votul majoritar în politica externă comună, dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală – ştiind foarte bine că acest lucru ar avea repercusiuni și pentru Germania”, a spus Scholz în discursul citat de Reuters.
Poziția lui Scholz e comună cu cea a Franței, așa cum a fost exprimată de președintele Emmanuel Macron în luna mai 2022.
Comisia Europeană a propus oficial încă din 2019 un nou mecanism de luare a deciziilor de politici fiscale în Uniunea Europeană: în loc de unanimitate în Consiliul UE (reuniunile miniștrilor de resort) a propus majoritatea calificată, adică posibilitatea negocierii unor compromisuri mult mai rapide. Propunerea Comisiei poate reprezenta o schimbare fundamentală în funcționarea blocului comunitar atît din punct de vedere economic, cît și politic, dat fiind că fiscalitatea este strîns legată de programele politice.
Practic, dacă va fi adoptată, propunerea ar putea duce la o cedare suplimentară de suveranitate dinspre statele membre, ceea ce ar putea provoca tensiuni politice suplimentare cu guvernele care reclamă că UE are deja prea multe puteri. Din punct de vedere fiscal, un asemenea mecanism ar putea duce la dispariția par-adisurilor fiscale din interiorul UE precum Cipru, Irlanda, Luxemburg sau Ungaria, deseori criticate de restul statelor membre pentru regimul extrem de scăzut de taxare.
Mai multe state – printre care și Romînia – sunt reticente față de o astfel de schimbare majoră, pentru că acestea ar rămîne fără un instrument semnificativ de frînare a unor decizii pe care le consideră contrare intereselor de la acel moment. Aceste state susțin că, dacă va dispărea mecanismul unanimității, statele mici din UE vor fi dezavantajate față de cele mari. Ce înseamnă majoritatea calificată: Minimum 55% dintre statele membre
(în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Cu alte cuvinte, va fi imposibil ca un stat sau un grup mic de state să blocheze o politică susținută de majoritate.
Regulile Uniunii Europene prevăd acum că anumite decizii, în special în materie de fiscalitate sau în chestiunile de politică externă, cer unanimitatea statelor membre. Din acest sistem apare posibilitatea ca o țară să își folosească dreptul de veto pentru a bloca, întîrzia sau atenua luarea unor poziții de către UE.
Ungaria și-a folosit cu regularitate dreptul de veto, în ultimele luni, pentru a bloca anumite sancțiuni la adresa Rusiei, iar în trecut – pentru a proteja China. Tot Budapesta a refuzat în 2021 să sprijine o declarație a UE care făcea apel la un armistițiu între Israel și palestinieni.
În iunie 2022, și Parlamentul European a cerut o reformă a funcționării UE care să-i confere dreptul de inițiativă legislativă și încetarea unanimității la nivelul Consiliului UE.
Cum se poate face modificarea
Executivul de la Bruxelles a invocat în comunicarea sa așa-numita „clauză pasarelă” prevăzută de Tratatul UE (articolul 48, alineatul 7), care permite trecerea la votul cu majoritate calificată și la procedura legislativă ordinară în anumite circumstanțe. Comisia Europeană susține că nu este necesară nici o modificare a tratatelor UE.
În comunicarea sa oficială, Comisia Europeană a invitat statele membre, Parlamentul European să se implice în dezbaterea privind votul cu majoritate calificată în politica fiscală a UE. Comisia s-a adresat în special liderilor UE, adică șefilor de stat și de guvern reuniți în Consiliul European.
Și asta pentru că modificarea propusă are nevoie să fie propusă de Consiliul European parlamentelor naționale, care au la dispoziție șase luni pentru a decide. Dacă nu există opoziție din partea nici unui parlament, Consiliul European poate adopta propunerea Comisiei, avînd însă nevoie de unanimitate. (M.C.)
