Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, inagurat

I.B.

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a fost inaugurat, duminică, 29 noiembrie 2015, după un amplu proces de reabilitare cu fonduri europene derulat de CJ Dâmboviţa. Data de 29 noiembrie 2015 este o nouă zi de referină în istoria judeţului Dâmboviţa dar şi a comunei Potlogi. A fost inaugurat Palatul Brâncovenesc de la Potlogi după ce a fost cuprins într- un amplu proces de reabilitare şi modernizare finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – în cadrul proiectului „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona ansamblul brâncovenesc Potlogi”, a cărui valoare este de 40.795.151,20 lei. Pe lângă proiectul european au mai fost implementate alte două proiecte suplimentare: proiectul de amenajare a parcărilor, a şanţului exterior şi, cel de-al doilea proiect – reguralizarea pârâului Tudorel. La inaugurarea acestui obiectiv au fost prezenţi mii de oameni. Preşedintele CJ, Adrian Ţuţuianu a adresat cuvântul de bun venit invitaţilor după care a urmat slujba religioasă oficiată de IPS, Nifon Mihăiţă, arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei. S-a făcut o scurtă prezentare a proiectului, urmată de alocuţiunile invitaţilor şi tăierea panglicii inaugurale. In cadrul acestui eveniment a avut loc şi un moment istoric ce a avut ca scop evocarea personalităţii Marelui Voievod Constantin Brâncoveanu. Momentul mult aşteptat de toţi invitaţii a fost vizita Palatului Brâncovenesc. Preşedintele CJ, a fost primul care a scris în Cartea de Onoare a Palatului Potlogi. Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ a spus că a ales data de 29 noiembrie, în cinstea Zilei Naţionale a României iar inaugurarea a fost una de excepţie, care a avut şi o componentă ştiinţifică şi cultural: „Vă salut cu drag pe toţi cei care aţi putut fi astăzi prezenţi alături de noi, în mijlocul unui eveniment pe care ne dorim să îl marcăm într-un mod aparte.palatul potlogi ianugurat
De obicei, se începe prin a prezenta datele tehnice ale proiectelor, prezentare aproape obligatorie impusă de derularea investiţiilor cu finanţare europeană. Am să fac acest lucru, dar la sfârşit pentru că obiectivul de lângă noi mă obligă la acest lucru. Aşadar, marcăm un eveniment cu o coincidenţă fericită: mâine sărbătorim Sfântul Andrei – Ocrotitorul României, şi sigur, pentru că această festivitate o dedicăm în cinstea Zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Astăzi, 29 noiembrie 2015, ne aflăm la Potlogi, la curtea domnească renăscută. Palatul brâncovenesc de la Potlogi reprezintă unul dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, deoarece păstrează, nealterate, înfăţişarea şi proporţiile iniţiale. Planul palatului este expresiv, îmbinând rolul de locuinţă privată cu cel de reşedinţă domnească somptuoasă.
Anul trecut, în 2014, s-au comemorat 300 de ani de la martiriul brâncovenesc, întreaga suflare românească celebrând „Anul Brâncoveanu”. Acest proiect de restaurare a curţii domneşti de la Potlogi se înscrie pe linia restituirilor culturale dedicate marelui voievod şi domn, ziditor de neam şi ţară.
Constantin Brâncoveanu a domnit 26 de ani, din 1688 până în tragicul an 1714, fiind printre cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, situându-se după Mircea cel Bătrân (32 ani), ca durată de timp în domnie. Dincolo de întinderea ca timp, domnia sa a însemnat o perioadă de echilibru şi cumpătare, de balans între marile puteri europene, dar şi de prosperitate a ţării, în ciuda obligaţiilor tot mai mari impuse de Imperiul Otoman. Remarcăm, totodată, ataşamentul profund faţă de moştenirea politică a înaintaşilor săi în scaunul domnesc.palatul potlogi Primind pecetea de la unchiul său, Şerban Cantacuzino, şi-a asumat cu totul rolul de păstrător al simbolurilor domniei Ţării Româneşti. Ce dovadă mai bună pentru ataşamentul profund faţă de Târgoviştea noastră, a dâm-boviţenilor, cu tot înţelesul ei de simbol antiotoman, putem avea dacă nu hotărârea lui Constantin Brâncoveanu de a reface scaunul domnesc dărâmat la 1660, din porunca turcească? La Târgovişte străluciseră casele domneşti ale lui Mircea cel Bătrân dar şi palatul veneţian ridicat de Petru Cercel, la Târgovişte se scrisese o mare parte a domniei lui Mihai Viteazul, acolo îşi pusese amprenta domniei Matei Basarab, al cărui nepot Constantin Brâncoveanu era. Amplul program cultural de refacere a caselor domneşti de la Târgovişte, dar şi de construcţie a unor noi palate şi aşezăminte culturale, la Potlogi, Doiceşti, Mogoşoaia sau Sâmbata de Sus ne confirmă şi azi ţelul său de a lăsa urmaşilor, în primul rând, o moştenire culturală foarte solidă. Înfiinţarea Academiei Domneşti, construcţiile ecleziastice neasemuit de armonioase, intensa activitate a cărturarilor şi a tipografiilor din vremea sa fac din Constantin Brâncoveanu un veritabil protector şi promotor al culturii. Aspecte noi ale domniei sale au fost şi vor mai fi relevate de către istorici, dar noi subliniem astăzi benefica sa prezenţă în spaţiul dâmboviţean. Amintim doar că în vremea domniei sale a avut loc zugrăvirea, a doua oară, a bisericii Mănăstirii Dealu şi acoperirea ei cu aramă, apoi refacerea şi repararea Mitropoliei, a bisericii Stelea şi a mănăstirii Viforâta, dar şi construirea din temelie bisericii de la Doiceşti.
Nu trebuie să uităm jertfa suprermă a domnitorului şi a celor patru fii ai săi, petrecută la Constantinopol, la 15 august 1714. Se cuvine să ne amintim şi de Pisania Palatului Domnesc: „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”. Slovele de mai sus sunt cuvintele dăltuite în pisania de la intrarea în palatul domnesc, dezvelită cu ocazia inaugurării, de Praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, la 26 octombrie 1968, în prezenţa lui Calinic al Il-lea, Patriarhul Constantinopolului
(1694 -1702).
Aflându-ne într-un moment festiv, nu ascundem mândria şi determinarea de a fi putut vedea cum, de la zi la zi, ansamblul curţii domneşti a prins contur tot mai mult, palatul şi clădirile anexă revenind la o nouă viaţă. Implicarea noastră, a autorităţii judeţene în acest proiect major este un semn de mare preţuire a înaintaşilor glorioşi, şi Constantin Brâncoveanu a fost cu prisosinţă. Turiştii care vor trece pe sub poarta de intrare şi vor păşi în acest spaţiuvor avea ce vedea, cunoaşte şi aprecia.
Inaugurarea ai cărei martori suntem astăzi are un rol determinant pentru ceea ce ne dorim să însemne un loc turistic adecvat atât publicului pasionat de istorie şi cultură cât şi turiştilor de ocazie.
De aceea, permiteţi-mi ca în următoarele momente să trec din registrul istoric în cel al datelor tehnice, ce reflectă parcursul proiectului european pe care îl inaugurăm astăzi:
BENEFICIAR: Unitatea adminis-trativ-teritorială judeţul Dâmboviţa
Programul: POR 2007 – 2013 -Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe.
Valoarea totală a proiectului: 40.368.290,43 lei Obiectivul general al proiectului se manifestă sub dublu aspect: 1 – Menţinerea identităţii istorice, fapt care implică dezvoltarea ansamblului palatului în asemenea manieră încât stilul istoric brâncovenesc existent să nu fie compromis;
2 – Reutilizarea clădirilor istorice aparţinând stilului brâncovenesc într-o manieră durabilă. Ansamblul trebuie deschis pentru public şi folosit pentru evenimente publice.
Obiectivul general al proiectului nu poate fi situat separat faţă de strategia de dezvoltare economică, socială durabilă şi echilibrată teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea infrastructurii sociale de bază şi îmbunătăţirea mediului economic.
În conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, dezvoltarea turismului este o prioritate de dezvoltare regională, contribuind la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă.
De menţionat este faptul că noi, Consiliul Judeţean Dâmboviţa – am derulat şi două proiecte suplimentare: proiectul Amenajare parcare în zona Palatului Brâncovenesc la Potlogi, în valoare de 499.854 lei inclusiv TVA şi, cel de-al doilea proiect – Amenajarea pârâului Tudorel în incinta şi zonele adiacente Ansamblului Brâncovenesc Potlogi, derulat în asociere cu Consiliul Local, în valoare de 492.107, 26 lei inclusiv TVA.
Avem un plan foarte amplu şi foarte ambiţios şi pentru viitor, cu acţiuni şi proiecte concrete care să completeze, într-o viziune integrată armonios, toate eforturile de până acum. Este vorba despre căminul cultural pe care îl vom desfiinţa pentru a construi o casă de cultură aşa cum trebuie să aibă un viitor centru urban. Tot în viitor, trebuie să amenajăm zona actualului stadion, iar actuala piaţă să o mutăm într-o altă locaţie. Desigur că, va trebui să facem şi un sediu nou de primărie.
Şi pentru a nu se înţelege că venim doar cu promisiuni, o să aduc în atenţie o parte dintre investiţiile pe care le-am promis şi realizat în comuna Potlogi:
1. Obiective finanţate din bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa în perioada 2012-2015
– Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 401 A, limită Judeţ Giurgiu – Potlogi, L=2,4 km, investiţie în valoare de 2.331.000 lei cu un stadiu fizic de 90%;
– Îmbrăcăminte asfaltică uşoară DJ 711 A Pitaru-Potlogi , L = 7,3 km, investiţie în valoare de 4.708.407 lei cu un stadiu fizic de
65 %;
– Reabilitare DJ 711 D, sect. Poiana-Potlogi, L=2,05 km, investiţie în valoare de 1.493.969 lei cu un stadiu fizic de 80%;
– Reabilitare pod pe DJ 711 A, lucrări de refacere prag de fund, investiţie în valoare de 1.890.717 lei , finalizată;
– Lucrări de întreţinere curentă şi periodică pe drumurile judeţene din zona administrativă a comunei Potlogi (reprofilări cu adaos de material pietros, reparaţii îmbrăcăminte asfaltică, tratamente bituminoase, covoare bituminoase) în valoare de 536.859 lei, lucrări executate pe DJ 401 A şi DJ 711 D; Totalul acestora fiind de: 10.960.952 lei
2. Obiective finanţate în asociere Consiliul Judeţean Dâmbovia şi C.L. Potlogi
– Modernizare străzi în L=3,5 km , investiţie în valoare de 1.781.399 lei, din care: C.J. Dâmboviţa: 890.700 lei, C.L. Potlogi: 890.699 lei, lucrările fiind programate a se executa începând cu anul 2016 3. De asemenea, amintesc obiectivele finanţate prin PNDR măsura 322:
– Reţea de alimentare cu apă în comuna Potlogi şi comuna Odobeşti, investiţie în valoare de 5.204.479 lei;
– Reţea de apă menajeră şi staţii de epurare în comuna Potlogi, în valoare de 4.788.026 lei. Obiective 2015:
– Sediu administrativ pentru autorităţile locale;
– Casă de Cultură;
– Continuare lucrări pentru apă, canal;
– Centru urban;
Nu este lipsit de importanţă nici proiectul – Investiţii Bloc de locuinţe pentru tineri destinat închirierii, proiect depus la ANL, estimat la valoarea de 2.765.140 lei.
Revin la evenimentul pe care îl marcăm astăzi şi spun că restaurarea şi repunerea în circuitul cultural şi turistic a Palatului Brâncovenesc de la Potlogi a fost şi este o prioritate a Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi va constitui, cu siguranţă, un reper cultural major la nivel naţional şi european.
Mulţumesc Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, proiectantului, constructorilor, consultanţilor, specialiştilor din cadrul Ministerului Culturii, tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect.
Le mulţumesc celor care au lucrat la implementarea proiectului, care s-a finalizat cu bine doar printr-o muncă susţinută, coordonată îndeaproape, un efort pe care numai noi cei din interiorul Consiliului Judeţean îl ştim. Desigur, vă mulţumesc şi dumneavoastră, tuturor pentru bucuria pe care ne-aţi făcut-o de a fi alături de noi, la acest moment inaugural.
Au trecut 300 de ani de când palatul a fost inaugurat, în anul 1698, special pentru curtea fiului cel mare, Constantin,el fiind şi urmaşul la tron al domnitorului.
Astăzi el îşi deschide porţile pentru viitor, pentru toate generaţiile de tineri care au nevoie de modele şi, în egală măsură, pentru toţi românii.
La mulţi ani dâm-boviţenilor şi tuturor românilor cu ocazia Sfântului Andrei, ocrotitorul României! La mulţi ani România!”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
Au fost prezenţi la inaugurare Sorin Sergiu Chelmu, secretarul general al Guvernului, foştii miniştrii Rovana Plumb şi Ioan Vulpescu, director ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, academicianul Răzvan Theodorescu, poetul Lucian Avramescu, invitaţi din Raionul Ştefan Vodă, preşedintele CJ Argeş, primarul oraşului Giurgiu, prefectul Ioan Marinescu, parlamentarii dâmboviţeni, precum şi primarii dâmboviţeni, dar şi şefi de deconcentrate. Palatul Brâncovenesc de la Potlogi încet, dar sigur îşi recapătă strălucirea de odinioară. Bijuteria arhitecturală şi-a schimbat total aspectul odată cu reparaţiile capitale ce au avut loc aici, iar de acum Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, cu siguranţă se va transforma într-o destinaţie de referinţă a turismului cultural-educaţional înscris plenar în valorificarea patrimoniului cultural şi istoric naţional.
Istoria Palatului Brâncovenesc de la Potlogi
Complexul Brâncovenesc de la Potlogi este considerat monument istoric de importanţă naţională, fiind reprezentativ pentru arhitectura rezidenţială a sfârşitului de secol XVII. Cu o suprafaţă construită de 3.400 de metri pătraţi şi o curte de 23.000 de metri pătraţi, ansamblul se afla, înainte de începerea lucrărilor de reabilitare, într-o stare avansată de degradare, palatul prezentând fisuri pronunţate la nivelul structurii, arcelor, uşilor şi ferestrelor. Loc pitoresc, comuna Potlogi este situată în zona de şes, la aproximativ 16 km sud de oraşul Titu şi la 45 km nord-vest de Bucureşti, pe intersecţia DJ 711 A (Bilciureşti-DN 71-DN 7 -A1-Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A (Bolintin Vale- A1-DN7 Găeşti). In trecut Potlogiul era traversat de drumul principal de circulaţie ce lega Bucureştiul de Târgovişte şi Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localităţii un frumos palat spre a fi lăsat moştenire fiului său Constantin, după cum grăieşte pisania aşezată pe faţada de sud a palatului: „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”. Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind stra-juită la nord de albia fostului heleşteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărţită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri şi clădiri anexe: curtea de primire care leagă poarta principală de incinta palatului, curtea de serviciu, destinată gospodăriei, iar la nord între palat şi heleşteu se aflau gra-dinile palatului. Principala construcţie a curţii, palatul, este o construcţie de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniţă boltită, un parter şi un etaj. Pivniţa este o construcţie vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spaţioase şi alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foişorul deschis, situat pe faţada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga şi cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrata, aşa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ţinute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Din păcate nu multe din aceste extraordinare edificii mai există, fiind distruse sau deteriorate de războaie, în timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, cutremure, inundaţii sau incendii devastatoare. De asemenea o importantă parte a edificiilor rămase a avut in timpul ultimilelor trei secole arhitectura alterată. Edificiul a fost distrus de o armată otomană la numai o decadă şi jumătate de la construirea sa, în 1714, ca parte a represaliilor padişahului pentru presupusa colaborare a voievodului cu Petru cel Mare al Rusei, care avansase în zonă prin trădarea lui Dimitrie Cantemir al Moldovei. Curtea brâncovenească de la Potlogi reprezintă un nucleu de referinţă pentru înţelegerea arhitecturii brâncoveneşti, prin structura arhitectonică şi plastica decorativă prezentă aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

De luni, 7 decembrie, Alexandru Oprea este noul director interimar al Companiei de Apă Târgovişte - Dâmboviţa

După cum ştim situaţia Companiei de Apă Târgovişte-Dâmboviţa este una destul de dificilă, societatea este în colaps total, mai ales după ce a primit o corecţie financiară de 204 miliarde lei vechi aplicată pentru un proiect european. De mai bine de o săptămână se caută soluţii pentru a salva Compania […]