Negocierile miniștrilor români cu reprezentanții Comisiei Europene au dus la recunoașterea cheltuielilor făcute de statul român pentru susținerea Ucrainei. În calculul pentru stabilirea unei limite superioare a deficitului bugetar, pentru acest an, Comisia Europeană va ține cont atât de cheltuielile făcute de statul român pentru susținerea Ucrainei, cât și de alți factori obiectivi care au determinat creșterea cheltuielilor statului.
Ținta de deficit de 4,4% din PIB pentru anul 2023 face parte dintr-un calendar de reducere treptată a deficitului, până se va reveni la nivelul de 3%, care era înainte de izbucnirea pandemiei.
Comisia Europeană a permis atunci statelor membre să depășească pragul de 3% pentru a face față pandemiei.
Perioada post-pandemică însă, a fost caracterizată de alți factori obiectivi (războiul din Ucraina, inflația și creșterea prețurilor la energie) cu impact negativ asupra bugetului de stat, care s-au manifestat independent de acțiunea guvernamentală și care impun o schimbare a calendarului pentru revenirea la nivelul de deficit de 3%.
Consiliul Fiscal a explicat recent că România poate evita o reacție negativă a piețelor, chiar dacă nu se va încadra în ținta de 4,4%, cu condiția de a avea un deficit mai mic de 6,2%, cât a fost anul trecut, marcând astfel o traiectorie descendentă a deficitului bugetar.