La 32 de ani de la tragedia aviatică, în centrul comunei Vișina, a avut loc sfințirea monumentului.
În accidentul aviatic și-au pierdut viața șapte persoane, întregul echipaj al aeronavei (Ioan Chifor, comandant de bord, Valter Jurcovan, copilot, Mihai Moldoveanu, instructor de zbor, Gelu Cristea, mecanic de bord, Elena Marghidan, însoțitoare de bord și Petre Bănică, însoțitor de bord) și ziaristul englez Ian Parry.
Monumentul a fost realizat cu sprijinul financiar al Asociația 21 Decembrie 1989 și implicarea totală a administrației de la Vișina.
Cu acest prilej, în memoria celor care și-au pierdut viața, a fost oficiat un serviciu religios și au
primarul comunei Morteni, primarul comunei Cobia, primarul comunei Șelaru, primarul comunei Răscăeți și viceprimarul comunei Vișina, Ionuț Papa.
Pe 28 decembrie 1989, un avion Antonov din dotarea TAROM s-a prăbușit într-un zgomot asurzitor în pădurea Mălineasa, în apropierea comunei Vișina din județul Dâmbovița, la 50 de kilometri de București. Decolarea s-a făcut la ora 11.06, de pe Aeroportul Otopeni. Spațiul aerian intern fusese închis, pentru a preîntâmpina presupusa încercare a lui Nicolae Ceaușescu de a fugi din țară. Ordinul a fost dat în 22 decembrie 1989, ora 19, de către șeful Statului major al Comandamentului Apărării Antiaeriene a teritoriului, general-maior Gheorghe Negoșanu. Orice decolare trebuia să se facă numai cu ordine seciale.
De aceea, persistă misterul asupra anumitor tragedii aviatice, precum cea din 28 decembrie 1989.
Avionul urma să zboare pe ruta București-Belgrad într-o cursă de tip charter, pentru a aduce sânge din Iugoslavia, pentru spitalele din București.
Echipajul care pleca în cursa TAROM București (Otopeni) -Belgrad (Nikola Tesla) a fost format din șase membri: comandant de bord Ioan Chifor (38 ani), copilot Valter Jurcovan (31 ani), instructor de zbor Mihai Moldoveanu (35 de ani), mecanic de bord, Gelu Cristea (33 ani), însoțitori de bord
Elena Marghidan (35 ani) și Petre Bănică (41 ani).
Era o cursă charter, care trebuia să aducă sânge de la Belgrad, necesar salvării vieții răniļilor din zilele de foc ale Revoluției aflate încă în desfășurare.
În avion, a fost acceptat și un pasager. Este vorba de britanicul Ian Parry (12 aprilie 1965-28 decembrie 1989), fotoreporter la ziarul britanic „Sunday Times”. El fusese informat încă din 27 decembrie 1989, despre acest zbor și reușise să fie astfel primul pasager străin care putea părăsi România pe calea aerului. El avea asupra sa clișee fotografice, casete video cu filmări ale lui și ale unor corespondenți străini care ar fi arătat detalii despre zilele Revoluției în presa occidentală, care știa date numai de la diplomații străini care erau acreditați la București și din relatările trimișilor lor la București.
Ian Parry urma ca de la Belgrad, să ia o cursă de Londra, care l-ar fi dus acasă în Regatul Unit. Ce nu știa, era că nu va mai ajunge niciodată, nici la Belgrad, nici acasă. Avionul decolase în condiții bune. Cerul era senin, fără
plafon de nori. Vremea fiind deja geroasă, avionul fusese dejivrat înainte. După ce aeronava a parcurs aproximativ 55 km, înscriindu-se pe direcția sud-vest adică spre linia Dunării și granița cu Iugoslavia, s-a produs tragedia. Piloții nu au mai putut controla avionul, s-a pierdut legătura cu turnul de control. Avionul s-a prăbușit în Pădurea Mălineasa, în apropierea comunei Vișina, județul Dâmbovița.
La 32 de ani de la producerea acestei tragedii nu a fost găsit un vinovat, părerile fiind împărțite. Unele surse susțin că ceea ce s-a întâmplat în dimineața zilei de 28 decembrie 1989 a fost un simplu accident, alții, printre care și procurorul Dan Voinea, susțin că avionul a fost lovit de o rachetă lansată de la Unitatea Militară Boteni.
