Cu tristeţe, am aflat de trecerea la cele veşnice a Părintelui Ştefan Pîrvu, fost Protopop al Protoieriei Titu şi slujitor al Parohiei Titu Nou.
Cu deosebită înţelepciune, ataşament faţă de credinţa noastră ortodoxă, Părintele Ştefan Pârvu a slujit Biserica noastră strămoşească, fiind un exemplu de preot, cu aleasă pregătire, bun cunoscător al nevoilor pastoral-misionare ale timpului său.
Părintele s-a născut în ziua de 20 martie 1946, în satul Tomşani, comuna Costeşti Vale, judeţul Dâmboviţa, ca cel de al treilea din cei patru copii ai unor buni creştini, Vasile şi Maria Pîrvu, de la care a deprins iubirea şi ataşamentul faţă de credinţa noastră ortodoxă. A urmat cursurile şcolii generale din comună, iar între anii 1961-1966, pe cele ale Seminarului Teologic din Bucureşti. În perioada 1966-1970, a urmat cursurile Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti, pe care l-a absolvit cu foarte bune rezultate. S-a căsătorit, în anul 1970, cu tânara Rada, profesor de Matematică, cu care are doi fii: Aurelian Pîrvu, preot la Parohia Titu Nou şi Cristian Ştefan Pîrvu, inginer. A fost hirotonit preot, pe seama Parohiei Titu Nou, în anul 1970. S-a remarcat printr-o deosebită grija faţă de sfintele locaşuri ce i-au fost încredinţate, depunând eforturi susţinute pentru reabilitarea, repictarea, înfrumuseţarea şi dotarea cu mobilier nou, atât a bisericii parohiale, cât şi a bisericii filiei de la Codreanu. De asemenea, a ridicat capela cimitirului din Parohia Titu Nou. Apoi, între anii 1978-1982, a fost contabilul Protoieriei Titu, iar în perioada 1982-2005, a fost protopoul acestei protoierii. Iubit şi respectat, deopotrivă, de preoţi şi de credincioşi, sa remarcat prin generozitatea şi dăruirea cu care şi-a îndeplinit misiunea sa pastorală. Împreună cu preoţii din zonă, a cumpărat un necesar sediu pentru pro-toierie.
A slujit, cu credincioşie, a învăţat cu ardoare şi s-a manifestat ca un preot vrednic al Mântuitorului Hristos, propovăduind Cuvântul Domnului, prin cuvânt şi faptă. De aceea, Învierea Mântuitorului Hristos, piatra cea tare a credinţei noastre, este speranţa cea tare pe care şi-a fundamentat Părintele Ştefan viaţa, propovăduirea şi misiunea sa duhovnicească.
Apreciind rodnica şi jertfelnica sa străduinţă întru slujirea Domnului nostru Iisus Hristos, a comunităţii parohiale din Parohia Titu Nou şi a familiei sale, rugăm pe Mântuitorul Iisus Hristos, să reverse mângâiere familiei, asupra celor ce l-au cunoscut şi apreciat, iar sufletul său să-l aşeze în lăcaşul celor drepţi, întru aşteptarea învierii!
Veşnică să-i fie pomenirea!
t NIFON ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT
