Luna martie în tradiţia populară

Martie este a treia lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Din punct de vedere astronomic, luna martie începe cu soarele în constelaţia Vărsătorului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Peştilor. în astronomia veche, martie începea cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşea în semnul Berbecului.
Numele lunii martie (latină: Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană şi era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., luliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie.
Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se numeşte Mărţişor. În luna martie începe aratul şi semănatul, se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se „retează” fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară etc.
Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi Februarie cu excepţia anilor bisecţi şi ca Noiembrie în fiecare an. Echinocţiul de primăvară în emisfera nordică, respectiv echinocţiul de tomnă în emisfera sudică, (data când ziua este egală cu noaptea), este o dată care variază de la 19 martie la 21 martie (UTC).
Alexie (Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu, Ziua Şarpelui) este sfântul făcător de minuni pe ape, celebrat de pescari în ziua de 17 martie, începutul Anului Piscicol, sinonim cu Ziua Peştelui.
Este o reprezentare mitică sezonieră, patron al vieţuitoarelor care iernează sub pământ, în scorburi şi sub scoarţa copacilor, sub pietre sau în ape, care a preluat numele şi data de celebrare a Cuviosului Alexie sau omul lui Dumnezeu, din calendarul ortodox.
Alexie încălzeşte şi descuie pământul la 17 martie pentru a ieşi vietăţile care au iernat într-însul. Acum încolţesc buruienele, ies şerpii şi insectele. Acestora nu li se pronunţă numele ca să nu facă pagubă. Se mătură ogrăzile, se aprind focuri prin grădini şi livezi, se ocolesc casele şi acareturile cu tămâie şi cârpă arsă pentru alungarea şerpilor şi insectelor, se leagă tulpinile pomilor fructiferi cu paie să nu se caţere omizile pe crengi, se sună din clopoţei sau se fac zgomote bătând din fiare vechi pentru a speria şerpii, şopârlele, salamandrele, broaştele.
Blagoveştenia (Buna-Vestire, Ziua Cucului) reprezintă ziua de 25 martie, când Biserica creştină celebrează vestea adusă Feciorei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, lisus Hristos, zi numită BunaVestire. Dacă în această zi este timp frumos, va fi an bun, dacă plouă până la amiază, va fi toamnă lungă. Cum este ziua aşa va fi de Paşti.
Acum se face foc în curte se pune pâine, apă, sare „pentru îngeri”, care apoi se dau de pomană. Oamenii se feresc de gâlceavă şi nu dorm căci altfel vor fi somnoroşi tot anul. Este praznic cu dezlegare la peşte.