Numită și Joia Patimilor , această zi amintește despre smerenia de care a dat dovadă Mântuitorul când le-a spălat picioarele celor 12 apostoli, dar și despre momentul sărutului mincinos al lui Iuda.
Joia Mare este o zi închinată smereniei și rugăciunii. Credincioșii trebuie să știe că în această zi nu se mai fac treburi casnice. Nu se mai spală rufe și nici nu se mai face curat, toate aceste activități realizându-se până în Miercurea Mare.
De asemenea, în Joia Mare și în celelalte zile din Săptămâna Patimilor sunt două alimente interzise: oțetul și urzicile. Se spune că atunci când își ducea crucea Mântuitorul a cerut câteva picături de apă și i s-a dat oțet. De asemenea, se spune că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și pentru că aceste două alimente amintesc de patimile lui Iisus, sunt evitate în Săptămâna Mare.
În Joia Mare se vopsesc ouale roșii
În Joia Mare credincioșii merg la biserică, unde ascultă cele 12 Denii. În momentul citirii celor 12. Denii sunt aprinse 12 lumânări. Aceste Denii amintesc de evenimentele din Joia Mare: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Potrivit tradiției, din Joia Mare până de Paște nu se mai bat clopotele ci doar toacă, potrivit crestinortodox.ro.
În Joia Mare se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. În zona Olteniei se obișnuia să se facă focuri în curți sau la morminte pentru morți, focuri care amintesc de focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepădat de Hristos.
Una dintre cele mai importante tradiții din cultura populară actuală din Joia Mare este vopsitul ouălor. Se spune că ouăle vopsite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, potrivit tradiției populare, cojile îngropate în curte vor feri de rele gospodăria.