În perioada 15 – 17 octombrie 2018, Consiliul Judeţean Dâmboviţa va derula în incinta Parlamentului României, un proiect de promovare a judeţului, intitulat „Descoperă Dâmboviţa”.

Ministerul Fondurilor Europene, prin AM POC, alături de OI pentru Promovarea Societăţii Informaţionale din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – România au lansat Ghidul Solicitantului Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice, secţiunea E-SĂNĂTATE. Cu un buget alocat de aprox. 140 mil. lei, apelul de proiecte va genera dezvoltarea unui sistem performant, prin utilizarea instrumentelor TIC în domeniul sănătăţii. Obiectivul final este creşterea calităţii şi siguranţei serviciilor de sănătate oferite pacienţilor. Sunt vizaţi atât furnizorii publici de servicii de sănătate, cât şi cei privaţi.
Intervenţiile POC vizează, printre altele:
– digitalizarea înregistrărilor în domeniul sănătăţii;
– asigurarea interoperabilităţii şi schimbului de date standardizate între furnizorii de servicii de sănătate – spitale, medici de familie, medici specialişti din ambulatoriu, farmacişti, laboratoare, pacienţi şi toţi factorii angrenaţi în sistem;
– creşterea accesului la servicii de sănătate, prin utilizarea serviciilor de telemedicină. Se adresează în special categoriilor de pacienţi din grupurile vulnerabile, mai ales celor din zonele rurale, care necesită opinie medicală de specialitate;
– monitorizarea pacienţilor cronici, a pacienţilor singuri etc.;
– creşterea utilizării Tele – Intensive Care în comunicarea directă dintre Ministerul Sănătăţii şi cele mai importante spitale de adulţi şi pediatrie din România – spitale de urgenţă şi centre regionale, prin implementarea unui sistem informatic modern de monitorizare şi documentare în secţiile ATI şi sălile de operaţii deservite de ATI, schimb de date medicale în situaţii de urgenţă, consultarea şi/sau acordarea celui de-al doilea aviz de la distanţă şi suport al proceselor aferente activităţilor de anestezie şi terapie intensivă.
Alte rezultate urmărite prin acest demers:
– evitarea suprainvestigării pacientului, cu efecte directe asupra costurilor şi siguranţei sale;
– eliminarea datelor redundante din sistem;
– creşterea eficienţei personalului medical şi administrativ;
– raportarea erorilor şi monitorizarea proceselor care le generează, în vederea evitării lor pe viitor;
– centralizarea informaţiei referitoare la pacient. În acest fel, pacientul nu se va mai confrunta cu informaţii contradictorii, întrucât toţi cei implicaţi în tratamentul său vor avea acces la aceeaşi informaţie, actualizata prin coroborarea datelor, furnizarea, gestiunea şi organizarea serviciilor cu privire la diagnosticare, tratament, asistenţă etc.
De asemenea, autorităţile din sectorul de sănătate pot avea un control mai eficient al resurselor, putând să prevină posibilele fraude, prin procedurarea şi urmărirea traseului serviciilor medicale.