Gandy-Romulus R. Georgescu DOINIREA-mi TÂRGOVIŞTEI Ş-A OREI-UMBRE din TURNUL CHINDIEI… (I)

Printre: UMBRE – TURNUL – RUINURI, ele: DOMNIŢELE – ZÂNE rebele:
Ce ORă E-n Horă, se-arată de-Acum într-Acum, cum-oricum:
Dintru-mi Univers-Revers: de p-un val-Bol-Bolovanic în Drum?! –
Vaie, Doamne, în Ceasul BingBenghic din Turn: TURNUL-CHINDIEI?!
O, Groaza Nimicniciei Ei: Numai Dumnezeu ştie – vei, pe iţa; Ei?!
Căci Secundarul OREI LUI îi fix – pe-Axul veşnic de-al VEŞNICIEI,
îi de-a-valma, iată-L: ieşit e pe-afară din Timpii-de-Amieze! –
şi-ntre cele DOUă-CLIPITE: i se-nfiripă infinite Gene-Geneze (?!) –
şi-orbit şi reSorbit printru-o NicioClipită nu TE-am mai ivit-Găseam
nici re-Găseam preTINEO: ACASA SFINŢILOR întru Hram+de+HRAM! –
uită-TE: viuO: TÂRGOVIŞTEA MEA: Regina terrn-Celestului meu NEAM,
O, oscioara celui mai Tragic THRACO-GETIC: Generic-de-Neam! –
şi astfelă TE priveam: de dincolo d-Umbre MedieVale Divinite-din-adUmbre-Antice:
cuAntice-Matrice pre cari nici Creiator-Creiatorul n-ave cum a şi le mai des-dezice! (?)
Căci: OH! – testimoniale ţi-s Domniţele-Zâne ce-ncep mereu ca un ECOU cu:
Legenda ne spune…
şi iată: numai aiciu şi-amu cum se mai aud şoapte-eresuri, duioase Amorice-MURmuri…
o, vin-răzbat din ROMAantice Ruinuri, din eterice para-Paradisiaticele-Ţi MURURI!
Şi-s când dinîmpreună şi-s şi singuri ca-n DOIUL-EMINESC: Singuri-den-Singuri!…
şi amiroase VINUL din CUPE-n şir-şirabe: Salbe-Basarabe:
şi ruj pe buzele Zeiţelor-Fecioare, o zvelte Căprioare: măreMiro-Dochiabe!
pe cari şi azi Duhurile Creaţiei; Dintâie, o, primordialele firave:
le-ngână DOINIRIMI suav-suave: Ave VOUă Măritelor, Ave-dAve!
Şi prin roua ancestrală: priviţi călcâia LOR sensuală-i: vină tresară!
pân’ dau etern în pârgă IUBIRILE de-ascunse-n: TURNUL-decu-SEARă!
Şi-AH!: săruturile LOR devin şi îs pecete pe TURNUL’cesta ce va de-nseamnă:
atât cât s-a Zidit-a: Răsad-Răzvad dintâia VIŢă-a-VIŢEI pre-UMANă!
Abur-pe-Aburice cele Trupşoare:
o, Gene-de-nGemănări ÎnGeritoare!
preste nicio Pală-de-Vânt Scoboritoare:
Vioare din viiorii-Ceruri poienile: înFiioare!
Parcă-s Iphigenice Eoliene-Jertfelnice
ori rupte plăsmuiri din Grădinile-Edenice!? –
pentru Adami-Voievozi: Viţe-ţâţe, Zâne-nFerice!
Noi EVE-Carpate din Trupul THRACIEI: Matrice!
Doamne: nu-s cumva alte-Altfele Zee-dintru-Zece (?!):
Vai, mai Afrodite-s decum acele din spumele-Egee!
Adică: de-aşa cum s-a grăit
de Sfântul-Sfânt pre-EREMIT:
– Rupte-s, promit: din Mitul: Zamolxist!
De-aceea şi-ntru Ţărna-de-Azi:
Pre EMINE-Cetini lungi-de-Brazi –
Roau-i Lacrima LOR-de-ALIOR:
Izvor-din-Lut îndurerat de DOR
şi-i toată Râu de-o Apă-Viuă
ca-n zori, şi-amiaz şi l-Asfinţit-de-ziuă
de-unde vin Suflete de Cavaleri, mereu de se-adapă:
O, Figuri pe-dalde Iubirilor defuncte le-nvie-dezgroapă!…
Ei: cei ce din ROD-Luticul-Luuut,
numa-aceştia de-a Muma ne Suuunt:
Cervanticii-Şespirii noştri: Văcăreşti-Alexandrini-Diioni-Eliazi…
spre EMINESC de la cei Epigoni pân’ la Bard-Bastarzii-de-Azi!
FESTIN: LA MASA UMBRELOR dintr-al CHINDIEI-TURN (Amin!):
Aşa-DAR: ce văd, Doamne, ACUM într-al CHINDIEI TURN (?!):
văd străfulgerări pe-ale-i inele mur: cum preste-stranii inele planete-SATURN
văd MECCA: TÂRGOVIŞTEA MEA, precum Emirul-Acela non-de-NEbun!
Şi mai văd, Divine: dinspre Milenii, întocmai ca Enkidu şi Ghilgameş dimprejur:
Cetatea Lor: Zee-Gee-SUMER = Cetatea Mea: TÂRGOVIŞTEA-URUK-UR!
Şi-abia de-Acum-dintru-Acum
prin Pulberea-Fum de p-un Drum,
o, ce văd în CHINDIE-inicul-Turn:
e TURNUL-cel-BUN şi Nebun-de-preaBun (?!):
e-o ORă-TÂRZIE strstrăstrăVezie (?!)
e-o ORă pe cari nici Dumnezeu n-o mai ştie (?!) –
Dar, vaie, Doamne: e sigur ORA etern-etern atrofiată,
0, cumplita, vaie: ORA la care Nimeni NU întârzie Niciodată! (?) E ORA Jocului din infinitul JOC-FATAL
cu-un singur-sigur Punct, o: cel Punctul-Terminus-FINAL! –
bigbeng ivit-pornit din LUTO MISTICE-GENEZE
cu unde-şoc: unele mai (E)terne, altele-şi mai breze –
dar tot-toate ce-aduc, e-Adâncul Uitării celei Oarbe
precum pre Universuri: Negrele-Găuri (iminent!) le şi-re-Soarbe!
Iată: tot aşa şi acum: asemeni ş-asemene –
tiptil: printre cele Due-Secunde-Gemene:
cuANTIC: secolii-şi vin, secolii secundele-şi omor
şi-abat post-postmoderniste Schimbări-de-Decor:
şi-atunci Meta Fizic: Vise-Umbre, Umbre-de-Vis! –
vai, ca-ntr-un bizar-Portal, vai realityŞou par-para-PARADIS! –
toate vin-devin de-L învăluie Mitic pre Dâmb-Dâmbovnicul-TURN! –
şi poate numa de-i atâta de-înSingur pe-acest teluric de-împrejur:
JUR: că mi-aud cum plânge fiece-i cărămidă dintru-i Jalnic-MUR!
Şi-atunci ce-mi văd? văd Vedenie-Vecernie de-a unui Lucidic-Nebun (?!)
EPYGONICE-LIRICE UMBRELE-i, parfume ANTICE:
1. PILDNER JOZSEF (BUBU): un-PEGAS-mitic-mioritic galopând prin Belle-Arte / ori pe-Aripile-i: SUS – în TURNUL-din-CETATE!…
1. – Ce văd în TURN i-un TehnicOnirism, un Computer-Ev de străVirtual NewARTE şi lângă-i pe PILDNER JQZSEF – BUBU, din vârfu-i: lansându-şi CLASICA-i CHARTE! -cu viersuri Limbi-de-Foc: jăratic vărsânde ca Pegasul-mitic galopând prin Belle-ARTE! -d-apoi grăbind cu pas-de-Tei spre SytiŢintirim: întru a o infini în negre-aurii Brocate! 2. GEORGE GEACĂR (HERR!): şi ProtoPOEMELE SALE din MicroDoişpimea-i întru Eternitate postModernizată – DADAIZATĂ, o: lirizând-laserizând CLIPA-gând…
Şi-i urmat d-un mistic-crud: (A)cel GEORGE GEACăR postmodernind Microa-i Doişpime:
Un Lyric-EAPOE, Doamne, Herculian mai tot luptându-şi cu a SA: LeuceRIME!
Căci dinspre Şuţa-Seacă născutu-s-a El ZAMOL-DAC:
ca trist Verlaine-Rimbaud, fior-de-Mallarmé ş-HONORÉ-de-BALZAC!
Ş-Apollinaire: Goethic Suferind ca Tânărul-Werther, o: un Herr-de-Herr
ce şi-a râs-amar de Soţietate: cu-nVenin de Caragial-Bacovien von MOLIERE
AH: şi-a fostu-a un pre-Mitic: HOMER-d-un DOIŞPE-CHARTIER
când îşi scribia Întâmplările-Ludismice: direct pe propriul CREIER:
pentru a-şi re-Legendariza preMICROMACRO URUKA: TÂRGa-Lui-CETATE
cu protoPOEME Planetare, o, laserizând de-aparte într-aparte:
supraReale: POEME-raze increiate ca ARTE: Fără de/cu MOARTE!…
3. VIRGIL-CONSTANTIN BĂNESCU (BOBITĂ!): cel MetaFizic, înGenial – POHET: din OS de neoCârlov-Văcăresc: firesc! Şi-n Genă: de Labiş şi d’EMINESC…
Iară ‘naintea Sa: iată-L că-i zărit-zărit: i-Acel COPIL-Ev dentruEvanescentin:
de NOMINA: BăNESCU VIRGIL-CONSTANTIN! –
o, catehizându-şi Viaţa ca pe-o picassoistă Doamnă
carele mereu se-desPrimăvărează, mereu se hăt se-nToamnă…
i-atârnă-n Ochii-i când cât’ un Breloc
o, din preLumea Lui făr’ de Noroc (?!) –
ori cât’ un metafizic Ochean-Întors: deloc Diamantin:
O, Lirycul nost’ neoCârlov Văcăresc şi nimic, dar Nimic mai puţin:
căci s-a fost şi Trubadurian înMonetat de Cel Cezar Ivănesc:
în fine, înGenial-POHET din genă de Labiş şi d-Eminesc!
4. MARIUS BĂDITESCU (PATERIC!): CÉLINE din DABIJAVOIEVODESCU, / PSALM-DACOROMANESC întruTRUPAT-Firescu!…
Şi iată-L: STATUAR denpreste-(DE)-EI:
venit prin UR-TÂRG din Umbra-Umbrei: MonastCOZIEI:
o, vaie, preUmbra-Lui: de-atât dintru de-Amar-de-înSenin
rătăcită La Capătul Nopţii chiar de EL: Doctor în DOG-TARUL: L.F. CELINE
dar şi-n HOMER, DANTE, Cervantes, DOSTOIEVSK’-TOLSTOI-Puşkin şi-n ESENIN:
vaie: Acest-dintru-acest, den: MARIUS BăDIŢESC’:
cum: psaltic, zise Psalmistul: PSALM-DACOROMÂNESC!
căci El: preROMÂNIEI-DACE i-adus-a la Zi: Schimbarea-la-FAŢă:
de şi-Acum imne şi Coruri TracoDumnezeieşti pe Copiii-Cereşti: i-învaţă! –
psalmodiind-păHAR cu Cezar Ivănescu pre-os-STIH-denEminESCU:
sfinţică-Bahică: Umbra LUI Istrate Dabija Voievod-ESCU:
„Cum trece-n lume toată slava
Ca şi un vis, ca spuma undei!
Sus, în cetate la Suceava,
Eu zic: Sic TRANZIT GLORIA MUNDI!
Dar: iată-m-aş: şi EU – „POVESTAŞUL”, Demiurg-netocmit: Diurn-şi-Nocturn
carele-am purces să vă depăn Tot-şi-Toatele din TÂRGUL cu: DECUSEARă-TURN:
Nici NU mai ştiu cum să vă scriu, cum să v-adun şi cum din zidiri să vă spun:
că pe-aiciu: prin nost’-cel-StrăStrăStrăBUN,
Bravi: Noi avurăm dat şi-n TRI-BUN!
Cântăm adânc un: De profundis.
Perennis humus erit rex.
Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s?
S-au dus pe veci! Bibamus ex.
O, MARIUS BăDIŢESCU: ram-liric dintr-un Copac-complex: cum pre toţi: şi toate câte-au fost, vor fi şi sunt ne: EX-Terrnează
5. LORIN STĂNESCU (EL GREKO!): EL = FOLKISTUL „T” (TÂRGOVIŞTEI-cel-MARE!), adică: de-Acel PAN scăldat în Vinul-Cântării = VIN DIVIN: OS-AXIOS!…
Dar La Dreapta-Lui Pavel: vine-devine-Se-apare:
(nălucă-pare: cându pi giosu şi cându călare!)
şi-Acel FOLKIST „T”: T-EUL-cel-MARE
„T” – de _A TÂRGOVIŞTE-cu-TURNU’ CHINDIEI: Lin! Liin! Liiin!
Acesta-i Nobilul-GREK: directo-scoborâtor din Mit: STăNESCU LORIN!
Un PANN ce-a-ntors şi pe toţii ZEII în Olimp
pe când VREMEA-şi ieşea din ţâşâni pe-afară din Timp!
ELIADE multe L-au scăldat în Vinul-Cântării: Vinul-din-DIVIN! –
Apoi: Patriarhi-ÎNGERI L-au înălţat şi I-au STRIGAT: AXIOX: LORIN-LORIN!
El şi-a ghesuit şi peste Deal-Munţi, pe-ape-câmpii-POTECI:
pe-al Său însemn-Homeric, ToTem: Tykalos: Radu Mamii de LA GRECI! –
dar şi re-IVIT din Istorii: din Grigorii-cu-Glagorii Sorit-Soare
pe „LA CURTEA-LUI-PETRU-CERCEL” veniind de-a-nCal-Călare! –
Din viţa TRACO-Basarabă den CâmpuLUNG-MUSCEL:
(prin Via Za-MOLXIANă a Curţii-de-ARGEŞEL!)
„La CURTEA LUI PENTRU CERCEL:
Venit-au DOI SOLI de-a-nCălare!
Mărite DOMN: EU şi cu EL:
Venim Acum (direct!) dinspre SOARE!…”
Şi: Dar şi Doiniri-de-Jalea cari ni trece-petrece: La cari Firea OAMă n-are a fi-n simţirea-i: rece!
Cum: „M-oi-‘tâlni cu DUMNEZEU
când M-oi fi pi-un Copârşeu!” Şi-aşa şi fu cu-Acest mit-PANNeic: STăNESCU LORIN! De-aceea TUO, TÂRGOVIŞTEA MEA, să-I zicem: AMIN! Căci: „Din ZEI de-am fi scoborâtori: C-o MOARTE TOT(i): suntem datori!”