Focul lui Sumedru: tradiţie veche de peste 2000 de ani, în ajun de Sfântul Dumitru Flăcări uriaşe şi ritualuri de purificare, la sate

Mihai ROŞOIU

Se fac ultimele pregătiri pentru manifestările sub genericul „Focul lu’ Sumedru”, prilejuite de sărbătoarea Sfântului Dumitru.Ca în fiecare an, pe 25 octombrie, are loc tradiţionala sărbătoare „Focul lu’ Sumedru, o tradiţie ancestrală care are loc an de an, înaintea marii sărbători a Sfântului Dumitru.Astfel, în seara dinaintea marii sărbători, localnicii ( în special gospodinele satelor) oferă celor mici şi celor mai în vârstă, nuci, fructe de toamnă colaci şi covrigi dar şi câte un păhărel de vin. Se aprind focuri mari din vreascuri şi vegetaţie uscată, iar copii strigă în jurul acestuia cântecele, precum: „Hai la focul lui Sumedru/ C-a tăiat Mitică iedul”.Tradiţia spune că focul lui Sumedru marchează începutul sezonului rece şi are rolul de a-i atrage pe protectorii
culturilor.Momentul cel mai aşteptat al sărbătorii este prăbuşirea bradului incinerat, care indică renaşterea simbolică a zeului mort. Direcţia în care cade „trupul divin” (jarul sau tăciunii aprinşi) prevesteşte care dintre tineri urmează să se căsătorească în noul an.Sumedru, personaj al Panteonului românesc, este incinerat simbolic la Focul lui Sumedru, patron al iernii pastorale, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Mare Mucenic Dumitru de la Tesalonic, la data de 26 octombrie din calendarul ortodox.În legende, credinţele si basmele din creatia populară, Sumedru este un bărbat obişnuit, păstor sau crescător de animale sau fecior, care se metamorfozează pe timpul nopţii în porc, străvechi simbol zoomorf pentru spiritul grâului. În ceremonialul nocturn numit Focul lui Sume-dru, eroul capătă înfăţişarea unui brad care e tăiat din pădure si incinerat în timpul unui ospăţ nocturn, ca si Revelionul, amintind de un străvechi început de anotimp.În trecut, sărbătoarea era preferată de Ajun, când se aprindeau Focurile lui Sumedru, si de Moşii lui Sumedru, când se împărţeau abundente ofrande pentru morţi. Fiind stâlp de înnoire a timpului sezonal sau anual, Sumedru concentra numeroase acte rituale de purificare, de fertilitate, de divinatie, practici de pomenire şi de îmbunare a sufletelor mortilor, care părăseau, la acea dată, mormintele, de tundere rituală a coamei cailor, pronosticuri pentru iarna deschisă de Sumedru, precum si activităţi social-economice.Pe vremuri, focurile se făceau pe dealuri pentru a fi observate de la distanţă. În timpul ceremoniei, după aprinderea focului, pe coastele dealurilor se rostogoleau roţi de car în flăcări, pe care se înfăşurau, în prealabil, paie şi se strigă: „Hai la Focul lui Sumedru!”. Local, chemarea era făcută de flăcăi, care colindau din casă în casă în ziua de 25 octombrie cu strigătura de mai sus. Seara târziu, în jurul Focului lui Sumedru, întretinut cu lemne şi paie uscate şi cu resturile rămase de la melitatul cânepei, se mânca, se bea, se petrecea si, din când în când, se repeta strigătura consacrată momentului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

"TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor"

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a lansat în data de 22 octombrie 2019, în cadrul unei conferinţe naţionale, proiectul „TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor”, cod smis 127169, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 şi implementat de ANPDCA în calitate […]