„Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene” la Târgovişte

0 0

Pe data de 9 mai 2018 Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi Institutul European din România o serie de „Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene au lansat „Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene”. Evenimentele au ca scop dezbaterea viitoarelor linii prioritare ale proiectului comunitar şi se înscriu într-un cadru lansat la nivel european, asumat de statele membre. Rezultatele acestei iniţiative vor fi raportate şi discutate în perspectiva Summitului de la Sibiu privind viitorul Europei, reuniune care va avea loc pe 9 mai 2019, pe durata Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Miercuri, 29 august, ora 17, la Muzeul de Istorie din Târgovişte a avut loc consultarea cetăţenească privind viitorul Uniunii Europene, cu tema „Cetăţeanul european în prim-planul reformei UE”, eveniment ce s-a desfăşurat la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la această activitate. Consultarea desfăşurată la Târgovişte a reunit peste 100 de persoane: europarlamentarul Andi Cristea, lonuţ Ghibanu – vicar eparhial, Liviu Muşat – director ADR Sud Muntenia, Florina Mureşan, subprefectul judeţului, Cristian Daniel Stan – primarul municipiului Târgovişte, consilieri judeţeni, reprezentanţi ai instituţiilor publice, unităţilor admin-istrativ-teritoriale, precum şi ai mediului de afaceri dâmboviţen şi nu în ultimul rând parlamentarii Titus Corlăţean, Corneliu Ştefan, Claudia Gilia, Carmen Holban, Oana Vlăducă şi Adrian Ţuţuianu.
Astfel, ciclul de „Consultări cetăţeneşti pentru viitorul Uniunii Europene” constituie cadrul democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România şi pe cetăţenii săi, cât şi cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene. Această serie de evenimente reprezintă un prilej de evidenţiere a deschiderii instituţionale către dialogul cu cetăţenii, cu atât mai importantă în contextul procesului de pregătire a mandatului şi temelor de interes ale României pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor. Consultările întăresc şi sentimentul de apartenenţă la conI 5
strucţia europeană, vizând totodată creşterea gradului de participare la procesele care vor stabili viitorul Europei.
Deputatul Claudia Gilia a făcut o declaraţie de presă cu privire la acest eveniment deosebit de important:
„România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este o onoare, dar şi o provocare fără precedent pentru ţara noastră. Vom avea ocazia să contribuim activ la consolidarea valorilor europene, aşa cum le vedem noi ca naţiune. Contextul în care vom prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este unul destul de agitat. Trebuie rezolvate două dosare extrem de dificile şi de o importanţă majoră pentru toţi cetăţenii europeni: 1. Brexit şi 2. cadrul financiar multianual. Mai sunt doar câteva luni până la preluarea Preşedinţiei Uniunii Europene. Suntem conştienţi de faptul că volumul de muncă este unul extrem de mare pentru autorităţile române, dar am convingerea că România va reuşi să facă faţă tuturor provocărilor. Întâlnirea de astăzi arată că Executivul a luat în serios această misiune şi că la final vom fi mândri că am deţinut această funcţie la nivel european.
Cred cu tărie că ar trebui să punem un mare accent pe dosarul Brexit. Ca europeni, dar mai ales ca români, avem obligaţia să apărăm drepturile cetăţenilor noştri care locuiesc, lucrează şi studiază în Marea Britanie. Este vorba de 500 de mii de români care s-au stabilit în Regatul Unit. Trebuie să fim pregătiţi să intervenim pentru a le proteja drepturile şi oportunităţile pe viitor, iar la negocierile cu Marea Britanie să obţinem cât mai mult pentru ei şi familiile acestora. În plus, paralel cu eforturile europene, Bucureştiul are obligaţia să negocieze un nou Parteneriat strategic şi economic cu Londra.
Europa este şi va trebui să rămână unită prin valori comune precum:
Solidaritate, coeziune, egalitate de şanse şi justiţie socială;
Democraţie, libertate şi respectarea demnităţii umane;
Combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.
România va lupta pentru aceste valori şi va trebui să deschidă un dialog cu toate ţările UE pentru consolidarea acestora. Al doilea subiect foarte important pentru ţara noastră: stabilirea cadrului financiar multianual. România va trebui să militeze pentru finanţarea politicilor tradiţionale (respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună). Noul cadru financiar va trebui să îşi păstreze, în mare, actuala arhitectură financiară, situaţie care ne avantajează în acest moment.Noul buget al UE trebuie să aibă o abordare responsabilă pentru modul în care se vor cheltui banii, pe scurt – mai puţini bani pe „conferinţe şi întâlniri formale” şi mai mulţi bani pentru proiecte concrete, proiecte care să contribuie la dezvoltarea afacerilor şi a regiunilor. Este vorba de bani din taxele tuturor europenilor, iar aceste fonduri trebuie să contribuie la noile priorităţi ale Uniunii, cum ar fi: tineret, cercetare, agricultură, digi-talizare etc. Noul buget trebuie să demonstreze că poate produce beneficii pentru toate statele UE şi pentru toţi cetăţenii Uniunii. Nu se poate ca unii să fie doar contribuitori, iar alţii beneficiari. Din acest punct de vedere, România va trebui să-şi apere domeniile şi politicile de interes pentru cetăţenii săi.
În calitate de deputat, membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, voi sprijini toate eforturile diplomatice ale reprezentanţilor ţării noastre în lunile care urmează. Voi aduce în dezbatere problemele românilor din Uniunea Europeană, dar şi ale celor 500 de mii de români care rămân să muncească, să locuiască şi să studieze în Regatul Unit. Brexit sau orice alt eveniment de la nivel UE nu trebuie să afecteze în vreun fel viaţa românilor care au ales să muncească în afara ţării. Ei trebuie să beneficieze de toate drepturile şi libertăţile şi să aibă încredere că statul român depune toate eforturile pentru garantarea acestora.
Vă urez mult succes în misiunea grea pe care o aveţi în faţă!”, a declarat Claudia Gilia, deputat PSD.
Până în acest moment au mai fost organizate consultări la Bucureşti, Arad, Constanţa, Panciu, Fălticeni, Craiova şi Negreşti-Oaş. Evenimentele vor continua, în luna septembrie 2018, în diferite localităţi din principalele regiuni istorice ale României, iar concluziile vor fi prezentate la Bucureşti, în luna octombrie a acestui an.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

ŞCOALA CURAJULUI 2018

Cea de-a X-a ediţie a taberei de educaţie nonformală „Şcoala Curajului”, desfăşurată în perioada 20-24 august 2018, s-a încheiat cu bine! Asociaţia Ecologică Floare de Colţ în parteneriat cu Organizaţia Naţională „Cercetaşii României” – Centrul Local „Naparis”, cu finanţare din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, a organizat şi susţinut o […]