Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, continuă seria de expuneri lunare, sub genericul Comori în obiectiv, cu prezentarea unor artefacte din categoria podoabelor şi cea a accesoriilor vestimentare. Noua propunere are la bază piesele de inventar funerar descoperite în cimitirul bisericii Sfânta Vineri, campania 2018. Obiecte precum cercei, paiete, ornamente de tipul coroniţei, ace pentru prinderea voalului, grupate pe categorii şi etalate într-un mod inedit, ilustrează un exemplu de înfrumuseţare a unei jupânese de la Curtea domnească din Târgovişte, din perioada secolelor XVI-XVII.
Plecând de la realitatea surprinsă în timpul săpăturii arheologice, am realizat o posibilă variantă de reconstituire a dispunerii podoabelor ce ţineau de acoperământul capului. Secvenţe din timpul cercetărilor, imagini cu artefacte surprinse în context arheologic, detalii ale unor obiecte spectaculoase, filmări tridimensionale ale acestora, se vor regăsi într-o proiecţie care completează informaţia expoziţiei. Epoate fi vizitată până pe 16 aprilie 2021.
Consideraţii generale:
În urma cercetării artefactelor, au fost evidenţiate următoarele grupuri de bază, determinate de tipul descoperirilor: podoabe pentru cap şi pentru acoperământul capului (cercei, ace destinate fixării sau decorării, diverse obiecte ornamentale de tipul coroniţelor), accesorii vestimentare (nasturi, copci), podoabe pentru mâini (inele cu piatră).
Este cert faptul că valoarea veşmintelor nu se rezuma doar la materialele scumpe ci şi la podoabele care le înfrumuseţau. Piese de îmbrăcăminte, cunoscute la curţile domneşti şi boiereşti, s-au transmis şi altor categorii, însă în materiale mai puţin luxoase şi cu ornamente mai simple. Un element caracteristic al costumului de curte românesc din secolele XV-XVII, cunoscut în detaliu din surse iconografice, era învelitoarea capului, care la femeile măritate, doamne sau boieroaice, cuprindea un văl de pânză (maramă) prins de bonetă în ace cu terminaţii laborioase. Indiferent de tipul lor, agrafele veneau să completeze decorul la nivelul capului. De dimensiuni variate, se compuneau dintr-o tijă ascuţită la o extremitate şi la cealaltă prevăzută cu diferite elemente ornamentale.
În categoria podoabelor pentru cap, cerceii sunt cei care, prin varietate, prin folosinţa lor continuă, ocupă un loc aparte. Între tipurile descoperite, atrag atenţia cerceii în formă de rozetă, cu pietre semipreţioase, pe una din feţe de culoare verde, şi grena pe cealaltă. Existenţa unui şnur din material textil, surprins, la momentul descoperirii,la unul din cercei, ne determină să ne gândim şi la posibilitatea utilizării acestei piese ca parte a unei garnituri de podoabe.
Printre podoabele descoperite se regăsesc şi obiecte legate direct de aspectul vestimentaţiei, precum nasturii şi copcile. Accesoriile vestimentare au fost descoperite în asociere cu obiecte de tipul cerceilor, inelelor, acelor de văl, monedelor, fragmentelor de ţesătură, firelor de aur sau argint, recipiente din sticlă, sigilii comerciale etc.
Din categoria podoabelor pentru mâini, inelele sunt numeroase, raportate la dimensiunea zonei cercetate, iar tipologic, destul de variate. Aspectul inelului variază, evident, în funcţie de rolul pe care acesta la avut în timp, de la obiect de podoabă, la însemn de distincţie socială sau obiect cu conotaţii religioase.
Locul şi anul descoperirii: Biserica „Sf. Vineri”, Curtea Domnească-Târgovişte, Campania 2018.
Încadrarea cronologică a inventarului funerar: secolele XVI-XVII.
Expoziţia poate fi vizitată la Curtea Domnească din Târgovişte, în clădirea Muzeului Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, într-un spaţiu special amenajat.
