Ceremonial militar şi religios de Ziua Drapelului Naţional, la Târgovişte

Ziua Drapelului Naţional al României, celebrată la Târgovişte, pe 26 iunie, cu onoruri militare şi religioase. Drapelul României, sfinţit şi apoi sărutat şi înălţat pe catarg. Festivitatea a avut loc în Piaţa Tricolorului din Municipiul Târgovişte. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul per-fect.Drapelul Naţional este sărbătorit prin ceremonii în fiecare an pe data de 26 iunie. Dar mulţi nu ştiu însă care sunt adevăratele semnificaţii ale celor trei culori, roşu, galben şi albastru.
Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date”. De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Alături de stemă, sigiliu şi imn, Drapelul României este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.con-stitutiaromaniei.ro. În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii. La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală.
Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformu-lat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Acesta măsura 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi.
Care sunt semnificaţiile culorilor de pe drapel?
Drapelul este simbolul naţional care ia sprijinit pe români în cele mai grele momente. Acesta este sărbători în fiecare an pe data de 26 iunie, dată ce a fost aleasă pentru amintirea zilei din timpul Revoluţiei de la 1848. Atunci tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca şi simbol al naţiunii române. De astfel, drapelul României poate fi înălţat oricând fără nici o constrângere, atât de persoanele fizice la domiciliu, cât şi de persoanele juridice la sediile acestora. Prin legea adoptată cu nr. 96 din 20 mai 1998, autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului sunt obligate să organizeze programe şi manifestări cultural-educative. De asemenea, pe data de 26 iunie se organizează şi ceremonii militare în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Semnificaţia culorilor de pe drapelul

Românesc sunt următoarele:

  • Albastrul semnifică cerul, credinţa şi puterea neamului care ne leagă de pământul patriei.
  • Galbenul arată virtutea, grandoarea şi prestigiul ţării.
  • Roşul semnifică sângele înaintaşilor vărsat pe pământul românesc de-a lungul anilor. Asta însemnă că dragostea de neam şi ţară să fie aprinsă ca focul roşului din steag.
  • Istoria drapelului
  • Culorile tricolorului se regăseau pe steaguri sau stindarde încă din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. De astfel, steagul avea şi un însemn grafic care îi reprezinta pe arhanghelii Mihail şi Gavril. Un astfel de steag cu culorile tricolorului i-a aparţinut şi lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821. Acesta a fost ascuns pe timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după revoltă, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât să îl ardă. După 60 de ani steagul a fost găsit şi recondiţionat. Amintim că istoria Drapelului Naţional începe însă la 1834, atunci când Alexandru Ghica Vodă a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.
  • „Steagul românesc a fost ridicat la catargul cel mare, caiacurile Padişahului ne aşteptau, garda sub arme, marele vizir la uşă… Principele, liniştit, demn, concis în cuvintele lui, a petrecut 20 de minute cu Sultanul, pe urmă acest mare Padişah a venit să ne treacă în revistă.. Din nou, marele vizir a condus pe Principe până la poarta principală şi ne-am întors la Palatul Europei, tot cu steagul român fâlfâind la catart…”, citat din „Cuza Vodă”, Ed. Tineretului, Marin Mihalache,
  • 1967.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Cinci victime în urma unui accident

Pe DN 72A Priseaca, str. Câmpului, din primele date, a avut loc o coliziune între un autoturism condus de o femeie, de 43 ani, şi un autoturism condus de un bărbat, de 33 ani.În urma impactului,cinci persoane au fost rănite. Poliţiştii efectuează cercetarea urmând să stabilească cu exactitate toate împrejurările […]