Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dâmbovița, desfășoară o campanie de informare, sensibilizare și conștientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului

0 0

Ziua Națională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, în scopul sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat.
Agenția Națională Antidrog (ANA) se alătură campaniei de marcare a acestei zile, prin activități derulate la nivel național și măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive determinate de fumat în general.
Astfel, ANA, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dâmbovița, desfășoară, la nivel județean, o campanie de informare, sensibilizare și conștientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat.
În cadrul campaniei mai sus menționate, au fost realizate până în prezent, atât de specialiștii centrului, cât și de volun-tatii antidrog, un număr de 24 activități de prevenire de care au beneficiatl7 copii preșcolari (din cadru Grădiniței Moroieni), 154 elevi de gimnaziu (din cadrul Școlilor Gimnaziale Nr. 4 Moreni, Răcari, Moroieni și Structura Glod) și 418 elevi de liceu (din cadrul Liceelor Teoretice „Ion Heliade Rădulescu”, „Petru Cercel” din Târgoviște și „Ion Ghica” din Răcari).
Tema campaniei naționale este în concordanță cu cea propusă anul acesta de Organizația Mondială a Sănătății pentru marcarea Zilei Mondiale Fără Tutun, având ca motto “De azi, mă las de fumat!” și ca temă Beneficiile renunțării la fumat.
Fumatul este responsabil pentru 8 milioane de decese anual. Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunțarea la fumat.
Din 2019 până în prezent și în strânsă legătură cu pandemia COVID-19, milioane de fumători au conștientizat importanța sănătății și riscurile la care se expun prin consumul de tutun.
Beneficiile renunțării la fumat:

  • în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat, scade tensiunea arterială și ritmul bătăilor inimii;
  • în 12 ore, scade nivelul monoxidului de carbon;
  • de la 2 la 12 săptămâni, se îmbunătățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară;
  • de la 1 la 9 luni, se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se diminuează;
  • într-un an, riscul de boală coronariană se reduce la jumătate;
  • între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct este egal cu al unui nefumător;
  • în 10 ani, scade riscul de cancer pulmonar, esofagian etc.;
  • în 15 ani, riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător;
  • crește speranța de viață odată cu renunțarea la fumat;
  • persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50% șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la fumat;
  • renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.
    La nivel național, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populația generală (General Population Survey), realizat de Agenția Națională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul țigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenței consumului de droguri în populația României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievați au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții, 40,8% dintre aceștia declarând că au fumat și în ultimele 30 de zile.
    Între cele două sexe, există diferențe semnificative în ceea ce privește comportamentul față de consumul experimental de tutun: 67,2% prevalența consumului în rândul populației masculine, față de 49,4% în rândul celei feminine și o asociere pozitivă de intensitate slabă (phi = 0,181; p< 0,001).
  • Segmentul cuprins între 25 și 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalență: 61,2% pentru consumul de-a lungul vieții, 46,8% pentru consumul recent și 46% pentru consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenței consumului din ultimul an, respectiv în ultima lună (46,8%, față de 46%) indică menținerea într-o proporție mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an.
  • Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respon-denți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariția acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).
  • Indiferent de perioada de timp considerată pentru analiza prevalențelor, în mediul urban se înregistrează valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental de tutun: 61,3%, față 52,6%; consumul de tutun în ultimul an: 44,2%, față 36,3%; consumul de tutun în ultima lună: 43,3%, faĵă 35,9%).
  • În funcție de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din București-Ilfov (53,6%), urmate de respon-denții care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3%), zona de Nord-Vest (41%) și în zona de Vest a țării (40,1%), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud (26,2%).

Pentru a proba necesitatea unei intervenții, cei care au fumat cel puțin o dată în viață au fost întrebați dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat și despre consecințele acestuia. Datele arată că 87,6% dintre aceștia au menționat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcție de mediul de rezidență al subiecților, arată o pondere mai mică pentru respondenții din zona rurală (8,9% față 13,9%) de a solicita unui cadru medical informații referitoare la fumat și consecințele asociate acestui comportament.
Atitudinea față de fumat și percepția asupra consecințelor acestuia au fost măsurate prin exprimarea dezacordului, acordului total sau parțial față de cinci afirmații. În timp ce, 44,8% dintre participanții la studiu în acord total cu afirmația potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea la fumat, doar 18,5% sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului).
Pentru a evalua riscurile pe care le implică fumatul, fiecare respondent a fost întrebat în ce măsură crede că proximitatea față de o persoană care fumează prezintă vreun risc pentru sănătate. În majoritate (72,3%), respondenții au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătății celor din jur. La nivel individual, peste o treime (35%) consideră că fumatul a mai puțin de 10 țigări pe zi nu reprezintă un risc pentru sănătate.
În absența datelor de la 5 țări (Danemarca, Luxemburg, Polonia, Slovenia și Suedia), la nivelul Uniunii Europene, prevalența consumului de tutun de-a lungul vieții variază de la 80,5% (Franța), la 45,1% (Malta). Cu o prevalență de 58,3%, România ocupă locul al 9 lea în clasamentul european.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală se realizează în baza Programului de supraveghere și control pentru anul 2021 și vizează operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii și produselor de patiserie, altor […]