Cea mai rea dintre toate lumile posibile (96) De la explozia urbană la bidonville-ul global

de Mike Davis_
Conform datelor furnizate în 1997, de Comisia economică şi socială din cadrul ONU, în opt oraşe din lume, apa potabilă este atât de scumpă încât a devenit inaccesibilă pentru locuitorii săraci. Astfel, cei ce revând apa potabilă au mărit preţul la un nivel ce dezvăluie totala lipsă de omenie. în Faisalebad, în procente, preţul a crescut cu 6.800 procente, în Bundun, cu 5.000 procente, în Manilla, cu 4.200 procente, în Bombay, cu 4.000 procente, în Phnom Penh, cu 1.800 procente, în Hanoi, cu 1.300 procente, în Karachi, cu 600 procente, iar în Dacca, cu 500 procente.
în paralel, în Dar-es-Salam, autorităţile municipale au fost obligate de Banca Mondială să cedeze companiei particulare britanice Biwater serviciul de distribuire a apei – lezultatul, conform unor organizaţii umanitare, a fost o brutală creştere a preţului apei potabile, la robinet, în ciuda unei foarte slabe ameliorări a serviciului de distribuire a apei. Familiile sărace au fost silite să recurgă la surse insalubre de aprovizionare cu apă. „La un puţ privat de alimentare cu apă, scrie Guardian, preţul unui bidon de 20 de litri poate ajunge până la 8 pence, ceea ce reprezintă o sumă considerabilă într-un oraş unde foarte multe persoane trăiesc cu mai puţin de cincizeci de pence pe zi. Familiile ce nu au posibilitatea de a cumpăra apa sapă puţuri puţin adânci”. în ceea ce priveşte guvernul, a fost aplaudat de Washington pentru acţiunile întreprinse în favoarea privatizării surselor de apă potabilă. 1)
Dubla povară
în prezent, deosebirile extreme în domeniul sănătăţii nu se mai văd între mediul urban şi cel rural, ci între orăşenii aparţinând clasei de mijloc şi cei săraci. Nivelul mortalităţii copiilor în vârstă de sub cinci ani, în bidonville-urile din Nairobi este de 151 la mie, ceea ce reprezintă un procent de două sau chiar de trei ori mai ridicat prin raportare la ansamblul întregului oraş şi cu 50% mai mare prin comparaţie cu zonele rurale sărace.2) De asemenea, în Quito, mortalitatea infantilă este de treizeci de ori mai mare în bidonville-uri decât în cartierele mai înstărite, în timp ce în Cap tuberculoza este de cincizeci de ori mai răspândită în rândul negrilor săraci decât în rândul albilor bogaţi.3) în ceea ce priveşte Bombay, acesta continuă să fie o adevărată groapă comună, cu un nivel de mortalitate, în bidonville-uri, cu 50% mai ridicat decât în zonele rurale adiacente. Pe de altă parte, proporţia copleşitoare de 40% mortalitate se datorează infecţiilor şi bolilor parazitare provocate contaminării apei dar şi îngrozitoarelor condiţii san-itare.4) Şi în Dacca şi Chittagong, conform statisticilor referitoare la sănătate, „s-a ajuns la concluzia că în orice moment aproape un sfert din locuitorii bidonville-urilor sunt bolnavi”, ceea ce reprezintă echivalentul unei pandemii în orice alt context urban.5)
Specialiştii în domeniul sănătăţii publice subliniază cât de mult locuitorii bidonville-urilor sunt obligaţi să suporte o dublă povară. „Orăşenii săraci, scrie membrii unei echipe de cercetători, sunt interfaţa dintre subdezvoltare şi industrializare, iar patologiile lor reflectă problemele specifice acestor două sfere sociale. De la subdezvoltare, ei moştenesc greaua povară a bolilor infecţioase şi a malnutriţiei; de pe urma industrializării, ei moştenesc gama obişnuită a bolilor cronice şi sociale”.6) „Urbanizarea, scrie Richard Horton, redactorul şef al publicaţiei Lancet, a adus epidemiile bolilor până atunci obişnuite în zonele rurale, precum tenia, ascarida, bilarzioza (schistosomiazele), tripanosomiaza şi denga”.7) Deasemenea, cel mai mare număr de victime în rândul populaţiei sărace se datorează şi diabetului, cancerului, bolilor cardio-vasculare.8) Pe de altă parte, conform cercetătorilor din cadrul ONU, dubla povară este foarte apăsătoare, „în general, în oraşele mai mici şi mai puţin bogate din ţările cu venituri reduse sau în regiunile cu venituri reduse din ţările cu venituri medii”. Megapolisurile, puternice din punct de vedere politic, procedează în aşa fel încât le este aparent uşor să mute o parte din problemele lor de mediu şi sanitare în aval, transformând alte regiuni în adevărate guri de canal colectoare a deşeurilor şi substanţelor poluante de care vor să scape.9)
Restructurarea neoliberală a economiilor urbane din lumea a treia, începută în anii 1970, continuată şi în prezent, a avut un efect devastator în ceea ce priveşte serviciile de sănătate publice, mai ales asupra femeilor şi copiilor. După cum sublinia Reţeaua Mondială a Femeilor pentru Dreptul de Reproducere (RMFDR), prin programele de ajustare structurală (PAS) – mai pe înţelesul tuturor, PAS înseamnă în realitate semnarea de contracte prin care statele cu datorii externe renunţă

la independenţa lor economică în folosul FMI-ului şi a Băncii Moondiale – „se impun, de regulă, tăieri în ceea ce privesc cheltuielile publice, inclusiv în domeniul sănătăţii (dar nu şi-n cel al sectorului apărării, ceea ce favorizează producţia industriei de război din statele ce au contribuit financiar la constituire FMI-ului şi Băncii Mondiale)” 10). în America Latină şi în Caraibe, politicile economice impuse prin programele PAS, în anii 1980, au redus dramatic investiţiile publice în infrastructurile sanitare şi de distribuire a apei potabile, astfel încât s-a ales praful şi pulberea de avantajul relativ de care se bucurau pe vremuri locuitorii săraci din oraşe în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii infantile. De exemplu, în Mexic, ca urmare a adoptării unui al doilea program PAS, în 1986, procentul de naşteri asistate de personal medical a scăzut de la 94%, în 1983, la 45%, în 1988.11)
în Ghana, PAS-ul nu numai că a produs o scădere cu 80% a cheltuielilor destinate sănătăţii şi educaţiei în perioada dintre anii 1975 şi 1983, dar a provocat şi emigrarea la jumătate din medicii acestei ţări. De asemenea, în Filippine, tot datorită adoptării PAS-ului, cheltuielile pentru sănătate, pe cap de locuitor s-au redus la jumătate la începutul anilor 1980.12) în Nigeria, ţară bogată în zăcăminte de petrol, dar în mod grav „obligată să adopte PAS-ul”, în prezent, 20% dintre copii mor, înainte de a împlini vârsta de cinci ani.13) Pentru economistul Michel Chossudovsky, cauzele celebrei epidemii de ciumă, de tristă amintire, ce a făcut prăpăd în Surat, în 1994, au fost provocate de „o agravare a condiţiilor sanitare urbane şi a stării infrastructurilor de sănătate publică, dublată de reducerea bugetelor naţionale în cadrul programului de ajustare structurală impusă în 1991 de FMI şi Banca Mondială”.14)
Foarte uşor găsim multe alte exemple de acelaşi fel: acceptarea necondiţionată a exigenţelor impuse de instituţiile internaţionale specializate în împrumutarea de bani a provocat peste tot tăieri din bugetele pentru sănătate ceea ce a dus la emigrarea medicilor şi asistentelor, a pus capăt suvenţiilor alimentare şi a provocat trecerea, în agricultură, de la producţia destinată consumului intern la cea destinată exportului ceea ce avantajează statele bogate.
1) Jeevan Vasagar, „Pipes Run Dry in Tanzania”, Guardian, 27 septembrie 2004.
2) Harvey Herr şi Guenter Karl, „Estimating Global Slum Dwellers”, art. cit., p. 14.
3) Carolyn Stephens, „Healthy Cities or Unhealthy Islands? The Health and Social Implications of Urban Inequality”, Environment and Urbanization, 8:2, octombrie 1996, p. 16 şi p. 22.
4) Alain Jacquemin, Urban Development and New Towns in the Third World, op. cit., p. 90-91.
5) Abul Barkat, Mati Ur Rahman şi Manik Bose, „Family Planning Choice Behavior in Urban Slums of Bangladesh: An Econometric Approach”, Asia-Pacific Population Journal, 12:1, martie 1997 (analizat separat), p. 1.
6) Edmundo Werna, Ilona Blue şi Trudy Herpham, ‘The Changing Agenda for Urban Health”, in Michael Cohen şi alii (sub coordonarea), Preparing for the Urban Future, op. cit., p. 201.
7) Richard Horton, Health Wars: On the Global Front Lines of Modern Medicine, NewYork, 2003, p. 79.
8) Unsprezece milioane din cele şaptesprezece milioane de decese cauzate de infarct sau crize cardiace în lume au vizat persoane locuind în ţări în curs de dezvoltare. A se vedea D. Yach şi alţii,'”Global Chronic Diseases”, Science, 21 ianuarie 2005, p. 317, ca şi schimbul de scrisori, 15 iulie 2005, p. 380.
9) David Satterthwaite, „Environmental Transformations in Cities as They Get Larger, Wealthier and Better MAanaged”, The Geographical Journal, 163:2, iulie 1997, p. 217.
10) RMFDR, „a Decade After Cairo: Women’s Health in a Free Market Economy”, Corner House Briefing, nr. 30, Sturminister Newton, 2004, p. 8. (Poate fi descărcat (în engleză) pe http://www.wgnrr.org/home.php?page=41)
11) Anqing Shi, „How Access to Urban Potable Water and Sewerage Connections Affects Child Mortality”, art. cit., p. 45.
12) Frances Stewart, Adjustment and Poverty: Options and Choices, Londra, 1995, p. 196, p. 203 şi p. 205.
13) Cifrele Băncii Mondiale citate de Financial Times, 10 septembrie 2004.
14) Citat in RMFDR, ” A Decade After Cairo”, art. cit., p.
12.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ special pentru tinerii ce vor să devină politicieni, în speranţa că nu vor fi la fel de limitaţi intelectual ca cei mai mulţi dintre actualii politicieni, cu funcţii de decizie, din Parlamentul, prefecturile, consiliile judeţene sau locale şi primăriile Romăniei, spre paguba oamenilor simpli. De asemenea, Mircea Cotărţă se ocupă cu tehoredactarea cotidianului „Dămboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Târgovişte execută lucrări

În periada 27.04 – 30.04.2020, SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Târgovişte execută lucrări pentru prevenirea unor avarii în instalaţiile de medie şi joasă tensiune. în acest sens, va fi întreruptă energia electrică la micii consumatori şi la consumatorii casnici, în localităţile menţionate mai jos:LUNI, 27.04.2020: Băăleni – parţial (08.00-15.00); […]