bookbox Între cer şi pământ. Poezia şi transele ei. Eus Platcu. Ofrandă lui Priap. Editura Cetatea de Scaun

Ofrandă lui Priap de Eus Platcu este un volum de poezie extra şi intrasenzorial, este o carte a plăsmuirilor, a facerii permanente a poeziei şi, în acelaşi timp, al desfacerii autorului din mrejele ei, a refuzului poetului de a (mai) convieţui în preajma şi împreună cu marea lui dragoste, cu marea şi definitiva condiţie care l-a ţinut, la constrâns şi la încorsetat pe tot parcursul lui creator.
Eus Platcu se foloseşte de poezie firesc, şi nu caută să inventeze, nu încearcă faţa mată a noului, ci caută şi aduce în lumină, de fiecare dată, noi şi noi imagini ale stării de şi spre poezie, spre puritatea şi luminozitatea ei inepuizabilă, spre latutra ei clasică desăvârşită şi indestructibilă. În Ofrandă lui Priap, Eus Platcu ne plimbă şi ne duce de mână la propriu prin toate cotloanele mai mult sau mai puţin umblate şi vizibile ale marii poezii, ale poeziei care nu se perimează, care nu se mai uită, care este nemuritoare.
… în tranşeele vulnerabile ale poeziei două palate de jaduri şi porfir… Eus Platcu se apropie şi, în acelaşi timp, se distanţează periculos de modurile umane şi sociale care îl pot îndepărta de la locul pe care şi l-a găsit şi l-a construit, şi pe care îl locuieşe şi îl păzeşte cu străşnicie şi cu severitate. Întoarcerea la poezie este o stare şi o manifestare a beatitudinii, a fericirii de a fi viu şi de a găsi calea de acces spre fericirea permanentă pe care ţi-o dă şi ţi-o amplifică trăirea în siajul acestei desăvârşite manifestări. Urmele nostalgiei poetice, a trăirii din urmă, a aducerii din nou şi din nou la lumină a acestor stări strălucesc aproape în fiecare pagină a acestei cărţi adusă ofrandă celui care dintre zei a fost cel mai
fertil.
… câinele roşu de faianţă
urinează pe rănile timpului mort
toamna îşi toarce ploile
apa umple sânii adânci ai pământului
un bon jeunne homme qui se force
la Polul Nord
stele degerate
se scufundă în muzica apelor de Haendel…
Poezia este peste tot, îşi face simţită prezenţa în permanenţă şi sub toate formele vizibile. Poezia din Ofrandă lui Priap este fecundă, şi face în acelaşi timp vizibile manifestările artistice care o compun şi care o completează. Eus Platcu foloseşte bagheta magică, priapică, a poetului, pentru a-şi aduce cititorul în aceste stări, pentru a-l transporta în aceste lumi ale căror porţi el le poate deschide făcând vizibilă calea de acces şi de trăire intensă, extatică şi în plină şi orbitoare lumină. … dintr-un ibric albastru
se prelinge o picătură albastră
sub formă de ibric albastru
pe un fond albastru…
Eus Platcu îşi croieşte şi îşi desăvârşeşte calea personală de evadare, de ieşire şi de explozie a personalităţii care îl compune, şi care îl chinuie, nelăsându-l să se odihnească în starea de căldicel, de binişor, ci făcându-l să fie vrednic şi năucitor, alunecos spre înălţimi aiuritoare şi obositoare pentru un privitor de rând, pentru un călător obişnuit. Eus Platcu este cel care trebuie să vadă şi să contemple călătorii care urmează, care merg:
… pe strada Poet Eusebiu Platcu….
Aici este locul numit de poet pe numele lui întreg, cu numele pe care şi l-a făcut şi l-a construit cu tenacitate, cu hărnicie şi cu talent, folosindu-şi, în acelaşi timp, toate încăperile sufletului său luminos. Periplul, călătoria lui Eus Platcu, are, desigur, mici pauze, pauze în care sunt şlefuite minuţios bijuteriile textuale care ne sunt transmise şi oferite. Bucăţi de text strălucesc în lumină orbitor de-a dreptul, făcându-şi cititorul să-şi ţină ochii mici şi să îşi apropie textul răbdător, pas cu pas şi într-o linişte mult extinsă, adormitoare. … coastele
Pegasului
de lemn
desfăcut de viaţă ferecat de moarte Marele Orologiu răstoarnă giusto

roata fără spiţe
a zilelor înecate de păcate
prin care umblă pâş-pâşcâş
un mort
gol…
Din când în când poezia se dă la o parte şi lasă dragostea cu toate stările, cuvintele şi aromele ei să răzbată, să facă un pas în faţă şi să iasă la vedere, să trăiască la rândul ei intens exact cu cuvintele pe care poetul i lea dăruit ca să o aducă la viaţă. … o lumină ca nealta dansează în jnepeni
rumeg amintiri
soarele roşu coboară
mireasma florilor
îmi aduce aminte de pletele ei despletite în braţele mele adusă de vânt…..
Şi, în acelaşi fel, cu aceeaşi dărnicie, poetul Eus Platcu face reverenţa de rigoare poeziei care îl locuieşte şi care îl face să trăiască mult mai intens şi să vadă mai bine tot ceea ce îl compune şi tot ceea ce îl descompune în acelaşi timp.
asemeni lemnului
ce îşi înalţă tăria în limbi de flăcări
cuvântul îşi arde sensurile din sine însuşi
în pântecele păcătos al versului
agonizează răstignit
înţelesul ascuns al metaforei…
Ca orice ofrandă adusă lui Priap, şi ca orice cuvânt adus la îndemâna unui poet, Eus Platcu nu putea să nu meargă mai departe, să nu ajungă la persoana cea mai dragă, cea mai iubită, la iubirea magică şi tragică în acelaşi timp, iubire pe care numai un adevărat căutător şi făuritor de cuvinte care scrie stări, care anunţă extazul o poate trăi, înţelege şi desăvârşi. Cu poezia şi cu cuvintele ei Eus Platcu navighează cu siguranţă prin meandrele obositoare ale vieţii, de permanent iubit şi iubitor, aducând la cunoştinţa noastră unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste pe care literatura noastră contemporană îl găzduieşte: Iubirea e în mine văpaie bălaie ca luna în nori ca vara în miere înşelătoare iubirea e în mine ropotul seminţelor de vis e în plante fluturi stele în râs şi plâns în prima literă a alfabetului în umbra demiurgică în ochii tăi albaştri şi mai albaştri decât cei mai albaştri aştri seara când buciumul sună a jale şi floarea soarelui asfinţeşte peste pădure şi zodii cereşti în care tu eşti
încântec şi descântec în nopţile albe
adorm în braţele tale moi nu dalbe legănat pe puntea dorului de miez de rujă-nrourată cu ochii închişi mă-nchin mă-nfrupt din al tău preaplin…
Ofrandă lui Priap este un manifest al vremurilor vechi şi al vremurilor noi, o cale prin care Eus Platcu îşi continuă şi îşi desăvârşeşte călătoria pe tărâmul luminos al poeziei, este cartea unui poet cu suflet neobosit şi cu o dorinţă arzătoare de a-şi contempla personal arderile de tot pe altarul poeziei pe care o trăieşte. Eus Platcu este un poet estet şi impresionist, dar şi un adept al exprimării plastice, directe. Toate aceste însuşiri care nu sunt doar descriptive ne aduc la vedere un autor senzorial la propriu, un poet care îţi intră prin piele sub piele şi cât mai departe.
Ofrandă lui Priap, de Eus Platcu, este un gest muzical şi unul literar, este un gest al imaginii şi al imaginarului, este o carte a unei stări care greu şi rar mai poate fi repetată.
Gabriel Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

ERATĂ (rectificare) la CONVOCATORUL - ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ A ACŢIONARILOR ŞI ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR din 07/08.12.2020