25 octombrie – Ziua Armatei Române

Ş.E.
0 0

ziua armateiZiua Armatei Române, sărbătorită la 25 octombrie, reprezintă un simbol cu valoare de referinţă pentru poporul român, o zi în care, dincolo de semnificaţia ei strict istorică, aceea a eliberării, în anul 1944, a ultimei brazde de pământ românesc, glorifică faptele de vitejie ale tuturor eroilor neamului românesc, care ne oferă inestimabile lecţii de viaţă trăite în demnitate şi iubire faţă de ţară.
Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea părţii de nordest a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehos-lova-ciei şi Austriei, până la victoria finală.
Armata României participă cu 1.405 efective la diverse misiuni internaţionale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare. Un număr de 1.319 efective activează sub egida NATO, România fiind membru din 29 martie 2004. Cea mai numeroasă prezenţă a Armatei României peste hotare este în Afganistan, cu 1.027 efective.
România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari sub comanda Forţei JInternaţionale de Asistenţă pentru Securitate. De atunci, 25 de militari români au decedat în teatrele de operaţii, iar alţi 122 au fost răniţi.
Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după Revoluţia din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. In anul 2000, Armata României şi-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel de companie. lulie 2003 a marcat începutul contribuţiei militare româneşti la Operaţiunea „Iraqi FreedorrV’.
In deschiderea ceremonialului desfăşurat, vineri, la Monumentul Eroilor de la Mânăstirea Dealu din Târgovişte, a fost ascultat lmnul Naţional al României, după care a urmat slujba de pomenire a celor căzuţi pentru neam şi ţară. Au fost prezenţi prefectul judeţului – Victor Sanda, preşedintele Consiliului Judeţean – Adrian Ţuţuianu, primarul Municipiului Târgovişte – Gabriel Boriga, primarul comunei Ani-noasa – Constantin Maricescu, oameni politici ai momentului, şefi ai serviciilor deconcentrate şi, surprinzător faţă de prinzător faţă de anii anteriori, foarte mulţi copii de la grădiniţe şi şcoli din Târgovişte, dar şi din judeţ.
„(…) Această zi ne aminteşte în permanenţă de efortul şi jertfa celor care şi-au făcut datoria faţă de ţară cu preţul vieţii şi faptul că oştirea română şi-a îndeplinit cu vigoare menirea firească, aceea de a menţine, în hotarele istorice, patria. Prin faptele de arme săvârşite atât pe teritoriul naţional, cât şi în alte zone, ostaşii români au atras admiraţia Europei, continent din care şi noi facem parte, Europă unde ne-am integrat şi avem conştiinţă europeană. Acestea sunt motivele istorice şi prezente pentru care la ceas de aniversare am simţit nevoia să-mi exprim şi de această dată recunoştinţa faţă de Armata Română pe care o sărbătorim astăzi. (…) La mulţi ani!”, a declarat Victor Sanda, prefectul judeţului.
La finalul alocuţiunilor, au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor şi manifestările dedicate Zilei Armatei Române s-au încheiat cu o maiestuoasă defilare a trupelor Garnizoanei Târgovişte.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

VIDEO. Focul lui Sâmedru, tradiţie la Bărbuleţu şi, în curând, brand

„Hai la focul lui Su-medru, c-a mâncat căţeaua iedul, măăă… şi-a mai rămas un hartan şi l-am dat la un ţigan, şi-a mai rămas o frimitură şi am bagat-o în căciulă…” Acestea sunt câteva din versurile care au fost strigate de copiii din satele de pe Valea Dâmboviţei în ajunul […]