
În fiecare an, pe data de 25 ianuarie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfântul Grigorie de la Nazianz și Sfântul Bretanion.
Sfântul Grigorie sau Cuvântătorul de Dumnezeu (Teologul), s-a născut în anul 328 în cetatea Nazianz din Capadocia şi a trăit în perioada împăraţilor Valens (364-378) şi Teodosie cel Mare (379-395).
Făcea parte dintr-o familie de neam ales, Sfinţii Grigorie cel Bătrân şi Nona.
Tatăl său, deşi venise la credinţă de puţină vreme, a fost hirotonit episcop de Nazianz pentru vredniciile sale. Sfântul Grigorie a mers la școli importante din acea vreme, a învățat la: Cezareea Capadociei, unde s-a împrietenit cu Sfântul Vasile, la Cezareea Palestinei, la Alexandria şi la Atena, şcoala cea mai înaltă de atunci, unde a şi fost rugat să rămână ca profesor.
Când a revenit în Capadocia, tatăl său l-a sfinţit preot, fără voia lui. Voind tatăl său să-l sfinţească episcop în locul său, Sfântul Grigorie a fugit în pustie, lângă Sfântul Vasile cel Mare, prietenul său, de unde s-a întors peste o vreme, fiind chemat în ajutor de tatăl său, ajuns la neputinţă din cauza bătrâneţii. Mai
târziu a fost sfinţit episcop pentru cetatea Sasima, tot fără voia lui, de către Sfântul Vasile cel Mare. Era un cuvântător înnăscut. Iubea viaţa duhovnicească, poezia creştină şi teologia pe înţelesul oamenilor.
Sfântul Grigorie a adus multe dovezi contra învăţăturilor greşite care tulburau atunci Biserica, el susţinând dumnezeirea Duhului Sfânt şi învăţătura ortodoxă despre Sfânta Treime.
Sfântul Grigorie s-a stins din viață pe 25 ianuarie 389-390.
Sfântul Bretanion a fost ucenicul Sfântului Vasile cel Mare. În 360 a fost numit Episcop al Tomisului și a condus Biserica Tomisului până aproape de anul 381.