10 mai, Ziua Naţională a Portului Tradiţional

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România se sărbătoreşte în cea de-a doua duminică din luna mai, respectiv ,10 mai 2020. Această zi, sărbătorită oficial începând cu anul 2016, ca urmare a adoptării legii 102/2015 este un prilej de celebrare a portului tradiţional românesc ce are ca scop „să evidenţieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone.
Anul acesta, din cauza epidemiei COVID-19, nu se vor organiza evenimente cultural-artistice, sociale şi educative pentru a marca cum se cuvine Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România.
România se remarcă print-o varietate extraordinară de costume populare.
In mare, costumele populare româneşti se pot împărţi în şapte regiuni folclorice. Mai detaliat, costumele populare româneşti se pot clasifica pe zone etnografice, numărul zonelor variind între 40 şi 120, totul depinzând de persoana care face împărţirea şi de criteriile folosite.
Confecţionarea costumului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile ţăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obţinerea şi decorarea ţesăturilor cât şi a broderiilor.Portul popular are aceeaşi structură pe tot teritoriul ţării dar se deosebeşte de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma şi culoarea.
In prezent, costumul popular este utilizat pentru valorificarea tradiţiilor artistice, la evenimente şi sărbători în regiunile în care

încă se păstrează datinile şi tradiţiile populare, dar în ultimii ani am văzut acest trend chiar şi în marile oraşe şi în capitală.
Mărturii despre originea portului românesc se văd pe Columna lui Traian şi pe monumentul de la Adamclisi. Monumentul de piatră de la Adamclisi are metope care înfăţisează pe daci cu cămăşi la fel croite cum se poartă şi azi, mai ales în Moldova şi Bucovina.
Cămaşa este piesa de baza a costumului popular românesc pe cuprinsul întregii ţări. Cămaşa se confecţiona din bucăţi dreptunghiulare şi trapezoidale de pânză ţesută din cânepă,

din in şi, mai târziu, din bumbac. In vechime, cămaşa era lungă, cu „poale”, ulterior poalele s-au detaşat, cămaşa devenind scurtă şi purtând diverse denumiri: ie, ciupag, spăcel.
Catrinţa, opregul, fota şi vâlnicul, aceste articole sunt pentru partea de la brâu în jos a trupului. Din cauza condiţiilor de climă, poalele au fost acoperite de alte veşminte din lână, mai rar, cânepă. Ele sunt fâşii dreptunghiulare, ţesute în război, fără tăieturi, în formatul lor arhaic.
Se pot discuta multe aspecte despre croială, ornamentaţie, cromatică.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

MĂŞTI DE PROTECŢIE, MĂNUŞI CHIRURGICALE ŞI PRODUSE DEZINFECTANTE, CONFISCATE DE POLIŢIŞTI

In ultima săptămână, poliţiştii specializaţi în investigarea criminalităţii economice din cadrul Poliţiei Române au confiscat 49.500 de măşti de protecţie facială, 154.417 mănuşi chirurgicale şi 1.550 de litri de produse dezinfectante, în cadrul unor activităţi pentru prevenirea şi combaterea faptelor asociate pan-demiei de Coronavirus.În perioada 2 – 8 mai 2020 […]