Ziua Internaţională a Munţilor Carpaţi a fost serbată în Bucegi

Ziua Internaţională a Munţilor Carpaţi – 26 septembrie -reprezintă un eveniment responsabil care stimulează colaborarea statelor pe care se desfăşoară cel de-al doilea mare lanţ muntos din Europa, colaborare care îşi propune a elabora şi a promova diverse programe şi reţele ecologice ale calităţii managementului durabil al biodiversităţii.
Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos care formează un arc cu o lungime de 1.500 km şi lăţimea maximă de 130 km şi se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia, ţara noastră deţinând aprox. 40% din lanţul carpatic.
Pentru a asigura protecţia patrimoniului natural şi cultural al Munţilor Carpaţi, România a ratificat Convenţia cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor prin Legea nr. 389 din 19.10.2006. După ratificarea şi de către Serbia, la 10.03.2008, Convenţia a fost adoptată de către toate cele şapte state carpatice semnatare: Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina. Principalul organism decizional al Convenţiei este reprezentat de Conferinţa Părţilor, a cărei activitate este susţinută prin înfiinţarea unor organe subsidiare şi a unui Secretariat permanent.
Obiectivul general al Convenţiei îl reprezintă cooperarea pentru păstrarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale şi a conservării valorilor naturale şi culturale. Convenţia crează cadrul general de cooperare între statele semnatare pentru diverse domenii de reglementare, precum: conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie. Ariile protejate din reţea sunt reprezentate de: 38 parcuri naţionale, 52 parcuri naturale sau arii de protejare a peisajului, 20 rezervaţii ale biosferei şi aproximativ 200 alte arii protejate mai mici. Stabilirea Reţelei de Arii Protejate din Carpaţi a fost sprijinită în mod oficial de Reţeaua Alpină de Arii Protejate (ALPARC), de către Germania şi Principatul de Monaco încă din anul 2003, iar acţiuni comune au început din anul
1999.
Montaniarzii dâmboviţeni, grupaţi în jurul Asociaţiei Chindia Jurasic Park au cucerit în bună parte cele mai cunoscute vârfuri din Carpaţi:
– vârful Kekes -1014 m / Ungaria -noiembrie 2013
– vârful Rysy – 2499 m / Polonia -iunie 2014
– vârful Moldoveanu – 2544 m / România – august 2014
– vârful Gerlachovsk – 2.655 m / Slovacia – iulie 2015
În această toamnă era programată ascensiunea vârfului Hoverla/Hovârla din Ucraina, dar, datorită condiţiilor meteo din zona de nord, cât şi datorită unei anume conjuncturi geopolitice, data expediţiei a fost decalată. Totuşi, pentru a aduce un omagiu acestei impunătoare forme de relief care ocupă mai bine de o treime din suprafaţa României, „dinozaurii” dâmboviţeni au invitat la ei „acasă”, în Bucegi, un mic grup de prieteni din judeţele Neamţ şi Bacău cărora le-au prezentat frumuseţile din zona superioară a văii Ialomiţei.
În data de 25 septembrie a fost parcurs „platoul” Bucegilor, de la Piatra Arsă la vârful Omu (cu coborîre pe valea Obârşiei), iar în ziua aniversară a fost străbătută mirifica vale a Horoabei, tura încheindu-se cu vizitarea Peşterii Ialomiţei.
O frumoasă promovare a bogăţiilor naturale ale judeţului nostru, prezentare făcută unor monta-niarzi veniţi de la poalele Ceahlăului. În luna octombrie, activitatea montană a Asociaţiei Chindia Jurasic Park va continua prin organizarea, tot în Bucegi, a unei tabere tematice, intitulată „Tineri voluntari în Munţii Bucegi” acţiune finanţată de Direcţia pentru Sport şi Tineret Dâmboviţa, acţiune la care vor participa 30 de tineri din judeţul nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Lucrări de asfaltare în zona Constantin Brâncoveanu

Primăria Târgovişte a continuat programul de reabilitare a infrastructurii rutiere cu lucrări de asfaltare pe străzile Milioara şi Constantin Brâncoveanu (artera paralelă). Finanţarea acestor lucrări a fost asigurată de la bugetul local dar şi de la bugetul de stat, prin PNDL II. După cum a precizat primarul Cristian Stan, cu […]