Published On: mie, Mar 1st, 2017

Vineri, 3 martie, premiera „Pasărea de Foc”, Sala Mare a Teatrului Tony Bulandra

La Teatrul Tony Bulandra doi artişti desăvârşiţi, cu o experienţă vastă în teatru, fie el naţional sau internaţional, Irina Niculescu şi John Lewandowski au lucrat cu minuţiozitate la o producţie care se anunţă la fel de palpitantă şi de puternică asemenea unui film 3D. Colajul de umbre şi muzică simfonică îmbracă povestea în mister, totul fiind atât de viu, de parcă umbrele ar fi gata oricând să iasă din spatele paravanului şi să năvălească în sală.
Fiecare zi este o renaştere şi o luptă către un mai bine, dar întunericul şi răul se cuibăresc uneori în sufletul omului. Binele are însă o armă imbatabilă, de aceea triumfă în toate poveştile: puterea de sacrificiu în numele iubirii faţă de oameni, faţă de viaţă. Pasărea de Foc este o Pasăre Phoenix, despre care se spune că trăieşte mii de ani. Când îşi simte sfârşitul îşi face un cuib din plante aromatice şi tămâie şi îi dă foc, arzând odată cu el. Din cenuşa rămasă se naşte o altă pasăre de foc. Trilul ei are darul de a însănătoşi pe cei bolnavi, de a le reda vederea celor orbi. În această poveste, trilul ei îl farmecă pe Ivan şi un grăunte de lumină se naşte în sufletul său spre a rămâne acolo pentru totdeauna. Ivan şi Pasărea de Foc vor spulbera vraja lui Kascei dictatorul şi vor trezi lumea îngheţată de Kascei, iar Ivan îşi va regăsi părinţii. Încă o dată, lumina va alunga întunericul, dragostea şi încrederea în viaţă vor învinge. Spectacol de teatru de umbre corporale şi de păpuşi este creat pe muzica lui Igor Stravinsky şi reprezintă o adaptare liberă a poveştii „Pasărea de foc şi Kascei, magicianul cel rău”. Un spectacol original în care lumina şi întunericul se întâlnesc pe ecranul de pânză pentru a da naştere unei lumi fascinante şi efemere, la alcătuirea căreia contribuie actorii: Sebastian Bălăşoiu, actor al teatrului încă de la înfiinţare; Monalisa Toncu şi Ana Maria Cucută – actriţe colaboratoare ale Teatrului Tony Bulandra, Ana Maria Crăciun-Lambru, aflată la prima colaborare cu teatrul nostru.
Evenimentul de vineri seara, de pe data de 3 martie, va fi unul cu atât mai important cu cât va fi însoţit de lansarea a două cărţi ale Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu” – Revista „Teatrul azi” şi Editura Cheiron. Liviu Ciulei, acasă şi-n lume (3 volume) şi Toca se povesteşte (2 volume) fac parte din seria „Galeria teatrului românesc”, sunt apărute cu sprijinul UNITER şi AFCN şi au fost îngrijite de Florica Ichim, în colaborare cu Anca Mocanu, în cazul primului titlu.
Florica Ichim este critic de teatru şi film, redactor-şef al revistei Teatrul azi şi preşedinta Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu”. A publicat numeroase cronici de teatru şi film în reviste precum Contemporanul, România literară şi Munca (1970-1980). Însă, cea mai însemnată parte a activităţii sale jurnalistice s-a desfăşurat la ziarul România Liberă (1970-1975, 1980-1983, 1990). În 1990 a primit Premiul pentru Curaj în Jurnalism, acordat de IwMf (International Women’s Media Foundation). Din 1998 este redac-tor-şef al revistei Teatrul azi. A contribuit la conservarea memoriei teatrului românesc prin realizarea şi editarea unor monografii de valoare, cum sunt cele pe care le va lansa odată cu premiera spectacolului Pasărea de foc, pentru ca arta lui Liviu Ciulei şi a lui Alexandru Tocilescu să rămână nemuritoare, în pofida condiţiei de efemeritate a teatrului.
Astfel, în prezent, atât în ţară, cât şi în lume, numele lui Liviu Ciulei este sinonim cu excelenţa în arta regizorală. Prin urmare, apariţia unei antologii teatro-logice dedicate unui „genial creator de teatru” – cum a fost descris de presa americană – este un gest firesc şi chiar necesar pentru cultura română. Cele trei volume cuprind un impresionant fond de documentare, privind activitatea din ţară, dar şi internaţională a regizorului, scenografului, directorului de teatru şi profesorului Liviu Ciulei.
Antologia teatrologică Toca se povesteşte pune la îndemâna cititorilor o colecţie de interviuri, cronici şi o teatro-grafie bogată realizând un portret viu al uneia dintre cele mai importante figuri ale teatrului românesc. Prietenii, colegii, dar şi simplii iubitori de teatru îl pot (re)întâlni pe Alexandru Tocilescu într-un joc al contrastelor, al confesiunilor surprinzătoare, care i se potrivesc atât de bine, aparent fără să-l devoaleze niciodată în totalitate. Este puţin probabil ca această lectură să vă plictisească. Rebelul, iconoclastul, tandrul, fermecătorul Toca vorbeşte cu egală plăcere despre actori, scenă şi profesionalism, despre comedie şi istoria apropiată, despre Mozart şi rock, despre literatura bună, despre oameni speciali, inspiraţie, masonerie şi… tarhon. Suferinţa, boala, îndoiala, în răspunsurile lui, se armonizează aproape ideal cu frumuseţea, iar teatrul („singura formă de viaţă prin care exist”) este un partener nelipsit în această căutare interioară.

About the Author

-

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>