Tradiţii şi obiceiuri în luna lui Cireşar

Ş.E.

cireseLuna iunie, numită şi Cireşar, este prima lună care anunţă sosirea verii, un anotimp al zilelor pline de soare, căldură, vacanţe la munte sau la mare. În luna iunie există şi câteva sărbători care au, la rândul lor, o serie de tradiţii şi superstiţii. Aceste superstiţii şi tradiţii au circulat de-a lungul timpului, din generaţie în generaţie, şi se mai păstrează şi astăzi. Dar este posibil ca această lună să-şi fi luat numele de la zeiţa Iuno (Iunona), soţia zeului Jupiter, patroana femeilor căsătorite. Alţii sunt de părere că această lună a fost închinată Hebei, zeiţa tinereţii (juneţii) sau chiar că se trage numele de la lunius Brutus, fondatorul libertăţii la romani. Calendarul popular românesc aşază această lună sub patronajul planetei Joe (Jupiter). Deoarece în iunie se coc cireşele, ea a primit denumirea populară de Cireşar sau Cireşariu.
Intervalul de timp cuprins în această lună este cel în care, pe lângă coptul cireşelor, încep să se maturizeze şi chiar să se coacă şi unele legume, aspect ilustrat şi în lirica populară: „Cireşar umple grădinile din lume/ Cu felurite poame şi legume,/ Căpşuni, cireşe, pătlăgele gus-toase,/ Acum, dar, adună române,/ Ce-a dat Domnul pe lume”.
Iunie, de multe ori, oferă un aspect destul de capricios al vremii, aşa că recoltele oricât de promiţătoare par a fi nu sunt încă certitudini pentru om, dat fiind că furtunile şi ploile cu grindină pot oricând să compromită rodul câmpului şi al livezilor. Acum, în Cireşar, speranţa omului este doar în Dumnezeu, care, prin agentul său, soarele, iradiază lumina şi căldura atât de necesare plantelor. În iunie, agenţii benefici se confruntă mai mult decât în alte momente ale anului cu cei malefici, tocmai de aceea omul societăţii tradiţionale a închinat o întreagă suită de practici magice divinităţilor benefice, dar şi celor malefice, pentru înduplecare şi îmbunare. În această lună, întâlnim aspecte aparte, când sfinţii creştini apar deghizaţi sub un veşmânt păgân (Onofrei, Timotei, Elisei, Vartolomeu), dar şi divinităţile precreştine (Rusaliile, Drăgaica, Sânzienele) se regăsesc sub ascunzişul hainelor creştine, deoarece creştinismul nu a reuşit să îndepărteze cu brutalitate reprezentările populare din mentalitatea credincioşilor, religia creştină fiind obligată să le adopte pe acestea în cadrul unor zile festive (sărbători religioase). Rusaliile – reprezintă o importantă sărbătoare creştină, sărbătorită întotdeauna la 50 de zile după Paşti şi de aceea mai poartă şi numele de Cincizecime. În această zi, Sfântul Duh s-a pogorât asupra ucenicilor lui Iisus.
Sânzienele sunt sărbătorite pe data de 24 iunie, o sărbătoare care în tradiţia populară reprezintă un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice anotimpului vara. Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută şi sub denumirea populară de „Amuţitul Cucului”, deoarece se spune că această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la sărbătoarea Bunei Vestiri, până la sărbătoarea de Sânziene. Conform tradiţiei populare, în noaptea de Sânziene ielele se adună şi dansează un dans în pădure, iar cine le priveşte rămâne mut sau înnebuneşte.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – se sărbătoresc în fiecare an pe data de 29 iunie şi sunt cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi dintre sfinţi. Amândoi şi-au găsit sfârşitul ca martiri, în anul 67.
Tradiţia spune că Sf. Petru stă cu Sf. Pavel în lună, el în dreapta, iar Sf. Pavel în stânga. Sfântul Petru este mâna dreaptă a lui Dumnezeu şi lui îi sunt încredinţate cheile Raiului.
În iunie are loc şi cel mai important fenomen astronomic de peste an, solstiţiul de vară (21 iunie), când soarele atinge cea mai mare declinaţie boreală, moment în care se consemnează cea mai lungă zi din an, luna fiind cunoscută ca înregistrând cea mai puternică insolaţie.
Înainte se zicea că „în ziua naşterii Sfântului loan Botezătorul (24 iunie, n.n.) dacă va răsări soarele frumos şi peste zi tot într-un chip va străluci până va apune, însemnează a fi bine la secerat şi cosit; dacă la Sfântul loan va fi ploaie sau negură, aşa şi în vremea secerei mai mult va fi ploaie decât vreme bună”. Într-un gromovnic din secolul al XlX-lea se arată că „în 22 zile a lui Cireşar, soarele vine în zodia Racului, şi cine se va naşe în această vreme, înţelept va fi, cu obiceiuri bune, norocos şi îndelung la viaţă. Semnul acesta este călduros şi umedos; atuncea este bine să facă cineva moară pe apă sau altceva. În Cireşar de va tuna, rod bun la pâine va fi, iar vacile vor rămâne sterpe”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Plecaţi în vacanţă? Luaţi-vă măsuri de siguranţă împotriva hoţilor!

În curând începe vacanţa mare. Aveţi, mai mult ca sigur, planuri de călătorie. Fiindcă veţi lipsi mai mult de acasă, e bine să vă luaţi câteva măsuri de precauţie ca locuinţa să nu vă fie călcată de hoţi. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dâmboviţa, Compartimentul de analiză şi prevenire a criminalităţii, […]