Tradiţii populare de Sfântul Gheorghe

Ş.E.

salcieÎn calendarul popular, Sf. Gheorghe (denumit şi Sân Georz), este considerat a fi zeu al vegetaţiei, protector al naturii, al vitelor şi oilor, aşa că ziua în care este sărbătorit (23 aprilie) este însoţită de o serie de practici şi superstiţii.
„Locuitorii satelor din Ţara Oltului, dar şi în zona noastră, obişnuiesc să pună ramuri verzi în poartă în ajunul sărbătorii”, ne-a declarat Gabriela Ţopa, cercetător etnolog. „Aici în Arpaşu se pune salcie, iar în Nou se pune frunză de fag. E semn că a venit Sf. Gheorghe şi primăvara.” În aceeaşi regiune etnofolcorică, în Cârţişoara, porţile sunt împodobite cu mărăcine: „De Rozale, dar mai ales de Sf. Gheorghe, se pune mărăcine în poartă. Pun mai ales cei care au animale, că mărăcinele alungă spiritele rele, de aia se foloseşte o creangă ţepoasă”.
Obiceiul ramurilor verzi de Sf. Gheorghe are o dublă semnificaţie în civilizaţia tradiţională: marchează venirea primăverii şi are proprietăţi apotropaice. Rădăcinile acestei practici se regăsesc în credinţa că, atunci când vine pe pământ, Sf. Gheorghe îşi leagă calul de un stâlp al porţii şi paşte iarbă de pe glie. Obiceiul este răspândit în majoritatea zonelor etnografice ale ţării. Astfel, în Bucovina, în ajunul sărbătorii, se pregătesc coroniţe în formă pătrată, în care se pun ramuri de salcie şi flori galbene. În dimineaţa zilei de Sf. Gheorghe, capul familiei aşază coroniţele la poartă, la uşile casei, la ferestre, la grajduri, în grădini şi pe morminte. Oamenii, animalele, gospodăriile şi cei decedaţi sunt astfel protejate de spiritele malefice, spirite active la început de an pastoral. Coroniţele, denumite brazde, sunt păstrate până în anul următor şi sunt folosite ca leacuri pentru friguri şi pentru a fi puse în hrana animalelor.
În Bucovina şi în unele localităţi din Transilvania, în ziua de Sf. Gheorghe copiii obişnuiesc să se lovească cu urzici într-un ritual menit să-i facă mai harnici şi mai ageri.
Sărbătoarea Sf. Gheorghe este aşteptată, în lumea satului tradiţional, şi de fetele nemăritate. Se spune astfel că fetele de măritat îşi pot vedea ursitul dacă privesc într-o cofă plină cu apă. De asemenea, dis-de dimineaţă, fetele obişnuiau să pună în mijlocul drumului crengi verzi. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Coroniţele erau păstrate pe tot parcursul anului pentru a face farmece de dragoste. Şi tot pentru dragoste şi peţitori mulţi, în dimineaţa aceleiaşi zile, fetele mergeau în pădure pentru a culege mătrăgună şi năvalnic, pe care le puneau în pod sau sub streaşină. Şi pentru flăcăi, ziua Sf. Gheorghe are o importanţă aparte: tot de dimineaţă, tinerii porneau în căutarea ierbii fiarelor, planta care dă puteri miraculoase”, a mai precizat Gabriela Ţopa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

VIDEO. Zeci de apometre, furate din casa scării blocurilor din Municipiul Târgovişte

Hoţii s-au reprofilat. Duminică noapte, hoţii au luat rând pe rând scările mai multor blocuri din micro-raionul 6 al municipiului Târgovişte, strada Doctor Dumitru Oprescu, de unde au furat zeci de apometre. Cel mai probabil, după ce au dat târcoale zonei şi au inspectat terenul, hoţii au revenit după miezul […]