Published On: mar, ian. 30th, 2018

SFINŢI TREI IERARHI – MODELE ACTUALE ALE PĂSTORILOR DE SUFLETE

Pr. prof. Marian Badea
Seminarul Teologic Sf. loan Gură de Aur din Târgovişte
Născuţi şi crescuţi în secolul al IV-lea, secolul de aur al Bisericii noastre, Cei trei Sfinţi ierarhi pe care biserica îi prăznuieşte astăzi, au putut să se bucure de florile curat mirositoare ale virtuţilor creştine. Educaţia ce o primesc în copilăria petrecută în provinciile Capado-ciei şi Siriei, în care au trăit şi au muncit părinţii lor, poartă pecetea nepieritoare a unor mame evlavioase ca înţeleapta văduvă Antuza, mama lui Ioan, venerabila Nonna, mama Sfântului Grigorie, şi virtuoasa Emilia, mama Sfântului Vasile. Mame sfinte care cresc viitorii sfinţi, după chipul şi asemănarea lor. Ele dau primele noţiuni religioase copiilor lor, îi poartă de mână la biserici şi-i învaţă să se roage. Influenţa lor rămâne trainică toată viaţa. Şi în privinţa vieţii de student ei sunt de neîntrecut. Aceştia sunt modelul studentului teolog: dornic de cunoaştere, sâr-guincios şi serios, respectuos faţă de profesori şi faţă de colegi, fervent credincios şi cercetător al bibliotecilor şi cursurilor. Ei nu cunoşteau decât drumurile care duceau la biserică, la biblioteca şi la şcoală. Astfel, se întorc în provinciile lor, gata de a pune în slujba binelui toate cunoştinţele lor, dar îşi dau seama că sunt neîndestulătoare şi încep să se adape de la izvoarele de înţelepciune ale unor sfinţi episcopi cu renume ca Meletie, Flavian şi Diodor de Tars, dascălii lui loan Gură de Aur; Theodor de Thyana, dascălul lui Grigorie de Nazians, ori se izoleaza în pustiile Siriei – ca Sf. Ioan Gură de Aur, pustiul Tebaidei – ca Vasile cel Mare şi prietenul său Grigorie, unde vor urma pe marii asceţi şi pustnici ai vremii: Antonie cel Mare, Macarie cel Tânăr, Sfinţii Isidor, Hieraz, losif din Panefi şi Pafnutie. Aici, în singurătatea pustiului, cei doi prieteni scriu Filocalia.
Contextul în care au vieţuit şi teologhisit Sfinţii Trei lerahi este veacul al IV-lea, un secol în care Biserica şi-a dobândit libertatea, dar odată cu încetarea persecuţiilor a apărut alt pericol, cel al ereziilor. Pronia dumnezeiască a rânduit să se nască păstori care să fie bine pregătiţi din punct de vedere teologic şi cultural, precum şi deosebit de responsabili pentru păstoriţii lor. Aceştia s-au angajat cu toată fiinţa lor în apărarea adevărului de credinţă care era contestat, referindu-ne în primul rând la dogma Sfintei Treimi, iar pe de altă parte, s-au angajat total în misiunea Bisericii care beneficia de libertate religioasă, dar care intra în contact cu o lume păgână. Sfinţii Trei Ierarhi s-au pregătit intens prin cunoaştere şi înţelegere exemplară a Sfintei Scripturi mergând pe linia tradiţiei autentice, a Tradiţiei Apostolice. Prin intermediul lucrării pastorale, aceşti trei sfinţi au apărat adevărul de credinţă pe care-l formulase Biserica, iar prin intermediul culturii au dat un răspuns pe măsura înţelegerii lumii greco-romane din vremea aceea, respingând cu fermitate ereziile.
În vechime, apăruseră neînţelegeri între creştini pe tema – cine este mai mare ca teolog dintre cei trei ierarhi. După câţiva ani de la declanşarea neînţelegerilor, cei trei sfinţi au început să i se arate unul câte unul, episcopului Evhaitelor, Sfântului loan Mauropous. În cele din urmă, în anul 1084, într-o vedenie, Sfântului loan Mauropos i-au apărut cei trei sfinţi împreună şi i-au grăit: „După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem şi nici o vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său, îndemnaţi de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfânt, aşa am învăţat. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea. De chemi pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept acee a, sculându-te, porunceşte, celor ce se învrăjbesc, să nu se mai certe pentru noi. Că nevoinţa noastră, cât am fost în viaţă şi după moarte, a fost să împăcăm pe oameni şi să aducem în lume pace şi unire. Împreunează-ne, dar, făcându-ne praznic la câte trei într-o singură zi, şi înştiinţează cu aceasta pe creştini, ca noi în faţa lui Dumnezeu, una suntem.”
Cei trei sfinţi părinţi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur sunt sărbătoriţi de Biserica Ortodoxă la 30 ianuarie, aceştia reprezentând cele trei vârfuri ale ierarhiei Bisericii Ortodoxe, care au întrecut cu înălţimea vieţii şi a învăţăturii lor pe mulţi şi ca nişte apostoli după Apostoli, continuă să strălucească peste veacuri prin pilda vieţii şi misiunii
lor.

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>