Published On: joi, Feb 21st, 2013

Scandalul pensiilor speciale Premierul Victor Ponta: „Dacă a greşit statul, nu plăteşte omul. Dacă au greşit cei de la stat, să plătească cei de la stat”

veteraniDeşi au trecut trei ani de când a izbucnit scandalul provocat de recalcularea pensiilor, decisă de Guvernul Boc, situaţia tensionată nu a fost nici în prezent aplanată. în 2010, Legea Unică a Pensiilor Lege a fost finalizată aşa cum a cerut FMI, ceea ce a stârnit foarte multe controverse provocate de o serie de aspecte. Astfel, excepţiile la Legea Unică a Pensiilor au stârnit cele mai multe nemulţumiri. În primul rând, avocaţii şi clerul nu sunt obligaţi să cotizeze la sistemul public şi rămân cu sistemele proprii. A doua excepţie: pensiile speciale ale militarilor, poliţiştilor, angajaţilor serviciilor secrete şi funcţionarilor din penitenciare fiind recalculate cu o formulă diferită de cea folosită pentru restul populaţiei.
Dar nemulţumiri a provocat şi introducerea contribuţiilor sociale ca obligativitate pentru cei care lucrează doar pe baza contractelor de drepturi de autori sau de colaborare. De asemenea, se constatase că noua lege defavoriza şi cadrele didactice, în cazul lor, anii petrecuţi la catedră, după pensionare, nu mai aveau nicio valoare la recalcularea pensiei. în plus, ceea ce a nemulţumit a fost vârsta de pensionare de 65 de ani, contestată de sindicate, din cauza speranţei de viaţă redusă în România. De fapt, atunci, în 2010, luat de valul puternic al crizei economice, neavând niciun program de măsuri de contracarare adaptat situaţii economice globale europene, Guvernul Boc a trebuit să ia în grabă o serie de măsuri care au redus numărul locurilor de muncă, puterea de cumpărare, siguranţa vieţii de zi cu zi şi speranţa de viaţă. De fapt, Guvernul Boc a trebuit să rezolve, sub aspect financiar, două probleme: să evite intrarea României în faliment economic, cum se întâmplse cu Grecia şi salvarea profiturilor clientelei politice. Astfel, prin Legea Unică a Pensiilor, Guvernul a urmărit, în 2010, să reducă numărul de pensionari cu 253.000. De asemenea, a înăsprit condiţiile de pensionare anticipată şi pe cele de acordare a pensiilor de validitate. În plus, a eliminat cele peste 200.000 de pensii speciale care împovărau bugetul anual cu peste 800 de milioane de euro.
Pensia şi speranţa de viaţă
Inevitabil, scandalul recalculării pensiilor a agitat şi mediul politic, în special Opoziţia de atunci. Astfel, fostul preşedinte al PSD-ului, Mircea Geoana, declara că social-democraţii considerau inacceptabilă decuplarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie, inclusiv extinderea şi uniformizarea vârstei de pensionare. Mircea Geoană argumenta protestul PSD-ului referitor la Legea Unică a Pensiilor prin faptul că decuplarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie ar face, în sens negativ, ca valoarea punctului de pensie să ajungă la 30% din valoarea salariului mediu brut, adică valoarea cea mai scazută din 1990 pâna momentul de atunci, adică anul 2010. în plus, ţinând cont că, în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a românilor, eram şi încă suntem pe ultimul loc în Europa, uniformizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, ca, de exemplu, în Germania, era considerată inacceptabilă de către PSD, mai ales datorită unui aspect ce ţinea de o logică simplă, dar inevitabil de dură: speranţa de viaţă a fiecărui individ este în totalitate dependentă de puterea sa de cumpărare, putere de cumpărare ce fusese grav afectată de decizii economice luate de Guvernul Boc.
Oricum, politic şi social vorbind, perioada 2010 – 2011 a fost una foarte dură pentru Guvernul care s-a finalzat cu demiterea acestuia în 2012. Dar, încă din 2010, după promulgarea Legii Unice a Pensiilor, imediat din luna februarie, la Secretariatul General al Guvernului au fost înregistrate aproximativ 200 de plângeri prealabile formulate împotriva recalculării pensiilor speciale, în baza Legii contenciosului administrativ, soli-citându-se revocarea acestora ca fiind nelegale, numărul lor crescând rapid până la sfârşitul anului la câteva mii. Punctul maxim de tensiune socială, exploatat în campania electorală din 2012 a fost continuarea şi în 2011 a procesului de recalculare a pensiilor rezerviştilor din apărare, ordine publică şi siguranţă natională. După finalizarea alegerilor locale din 2012, înaintea celor parlamentare, mai precis pe 26 noiembrie, prim-ministrul PSD, Victor Ponta declara public că USL doreşte ca în bugetul de stat pe 2013 să fie incluse şi sumele necesare restiturii pensiilor militare, recalculate greşit în perioada guvernărilor PDL.
O situaţie delicată
Au trecut alegerile parlamentare, Crăciunul, Revelionul, dar a cam trecut şi perioada de euforie, declanşată de promisiunile eclectorale. Practic, Guvernul Ponta s-a trezit între ciocan şi nicovală, între promisiunile din 2012, referitoare la recalcularea pensiilor şi realitatea economică pe baza căreia a fost constituit Bugetul de Stat pe 2013. Pentru a contracara o nouă explozie socială, prim-ministrul Victor Ponta a declarat, la începutul acestei săptămâni, că subiectul recalculării pensiilor militarilor este foarte complicat: „Înţeleg că au fost nişte probleme. Trebuie să vedem cum facem în aşa fel încât să calculăm corect. Pe de altă parte, să nu stârnim o nouă panică, adică oamenii să creadă că le scade cineva pensia. (… ) E o situaţie delicată, pentru că s-au facut erori în calcul. Pe de altă parte, repet, nu poţi să vii să începi acum să le spui oamenilor că dacă s-au facut erori în a calcula mai mult decât era, să începi să-i spui omului acum că de fapt îi tai din pensie. E foarte complicat. (… ) Părerea mea este că trebuie să găsim o altă soluţie legislativă, nu e vina omului (n.red.: referitor la faptul că a primit mai mulţi bani decât trebuia prin recalcularea pensie), e vina celor care au calculat, din instituţiile statului. Să te duci acum să te întorci iarăşi împotriva oamenilor, mi se pare anormal. Mi se pare că dacă a greşit statul, nu plăteşte omul, dacă au greşit cei de la stat, să plătească cei de la stat.. (… ) Aici e o chestie extrem de importantă, s-au recalculat, printr-o mare minciună a Guvernului Boc. Asta e o altă bombă atomică (n. red: referitor la pensiile speciale). Daţi-mi voie să le dezamorsez pe rând. Sigur am şi eu informaţii despre faptul că la pensiile speciale, armată, poliţie, la calcule au fost nişte lucruri anormale. În special in zona militară nu prea erau adeverinţe. Militarii nu au carte de muncă. Pe de altă parte să spui că le recalculezi şi le tai, mi se pare cea mai proastă soluţie”.
Pe de altă parte, pentru a realiza amploarea cu efect negativ în plan social, a muncii în plesneală a unor funcţionari din timpului mandatului Boc, vom consemna recenta declaraţie a fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu: „Procesul de recalculare a pensiilor militare a adus nişte realităţi în sistem absolut anacronice, subofiţerii aveau pensii mai mari decât generalii, ori aşa ceva nu se întâmplă în nicio armată. În urma procesului de auditare a reieşit faptul că s-a lucrat foarte repede, nepro-fesionist, sunt greşeli mari. Cu alte cuvinte, statul trebuie să plătească o sumă care excede 200.000 de lei în plus. Pe de altă parte, tot în urma procesului de auditare a rezultat faptul că vreo câteva mii bune de dosare nu au fost procesate, iar procesul a fost declarat închis în baza legii, îndeplinindu-se termenul. (…) Acestea sunt indicii serioase că acolo s-a întâmplat ceva neplăcut, având în vedere faptul că a fost o decizie politică pentru finalizarea acestui proces într-un termen foarte scurt”. De fapt, graba lui Emil Boc pentru finalizarea recalculării pensiilor era strâns legată de a face pe placul FMI-ului, deoarece avea nevoie ca de aer de împrumutul acordat în tranşe.
Cei activi şi cei pasivi
Dar nu numai problema pensiilor speciale face valuri. Chiar şi mărirea pensiilor cu 4% nu-i face pe beneficiarii acestei creşteri să răsufle cât de cât uşuraţi. Oricum, mărirea pensiei îi obligă pe unii pensionari să facă mişcare. Mai clar, cei care au solicitat ajutoare de încălzire trebuie să-şi declare din nou veniturile la Primărie, pentru a li se recalcula valoarea sprijinului financiar. Începând cu luna martie, ultima lună din perioada sezonului rece, pensionarii vor beneficia de un ajutor social modificat sau, în unele cazuri, îşi vor lua adio de la el. Astfel, pensionarii câştigă câteva zeci de lei în plus la pensie, dar pierd subvenţii care depăşesc 100 de lei.
Oricum, pensiile, indiferent de cine le primeşte, nu ar fi devenit un scandal public, dar totul a început, pe neobservate, încă din perioada primului mandat al fostului preşedinte Ion Iliescu care nu s-a atins de pensii, ci de sursa financiară a acestora. Mai clar: pentru a plăti pensiile, guvernul trebuie să beneficieze de un fond de pensii. Fondul de pensii este asigurat şi constituit de cei care sunt activi, adică sunt sănătoşi, au un loc de muncă etc. Deci, pentru a plăti pensia cuiva, pentru această persoană ai nevoie de cel puţin două persoane care să muncească, dar nu la negru, legal. Adevărul este că nici miniştrii lui Ion Iliescu, nici cei ai lui Emil Constantinescu, nici cei ai lui Traian Băsescu nu au găsit soluţii pentru rezolvarea celei mai importante probleme sociale a României: existenţa locurilor de muncă. De asemenea, nici nu au promulgat legi care să stimuleze mediul privat să creeze locuri de muncă. în schimb, toţi trei, mai mult sau mai puţin, prin pasivismul lor referitor la acest aspect social, au rezolvat problema prin încurajarea tacită a migrării forţei de muncă. Din acel moment, a scăzut numărul celor activi şi a scăzut numărul celor pasivi, al pensionarilor plus şomerii, dar numărul pensionarilor a depăşit cu foarte mult pe cel al şomerilor. Şi în acest caz, de unde bani pentru pensii? De unde bani pentru salariile bugetarilor? Culmea penibilului politic cu efecte dezastruoase asupra vieţii financiare: Guvernul Boc a preferat să facă împrumuturi externe pentru a plăti salariile bugetarilor şi pensiile, ceea ce a îngropat definitiv independenţa economică a statului român, anulând dreptul la demnitate a naţiunii în relaţiile sale cu altele.

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>