Refuzul vaccinării copilului împotriva rujeolei, un fenomen alarmant

Date:

Procentul părinţilor care refuză să-şi vaccineze copiii împotriva rujeolei este un fenomen cu care se confruntă şi municipiul Târgovişte. Acest lucru a fost confirmat chiar de către viceprimarul municipiului Târgovişte, Monica Ilie.
Direcţia de Asistenţă Socială Târgovişte din cadrul Primăriei Târgovişte este insituţia care monitorizează atent numărul părinţilor care refuză să-şi vaccineze copiii împotriva rujeolei, solicitân-du-le părinţilor chiar în scris confirmarea refuzului.
Pe această cale, viceprimarul Monica Ilie a făcut un apel către părinţi, şi anume să se informeze cât mai corect pentru a putea lua o decizie cât mai potrivită în folosul copiilor:
„Sunt foarte mulţi părinţi care refuză să meargă cu copilul la vaccin. Noi prin DAS Târgovişte, obţinem refuzul scris şi faptul că-şi asumă răspunderea în acest caz dar acest refuz nu foloseşte cu nimic în cazul în care copilul se îmbolnăveşte. Consider că îi este luat dreptul copilului la o viaţă sănătoasă. Pe această cale fac un apel la părinţi să se informeze cât mai mult şi cât mai corect şi să ia decizia cea mai potrivită şi în folosul copiilor”, a declarat viceprimarul Târgoviştei, Monica
Ilie.
Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România până vineri, 20 octombrie 2017, este de 9.670. INSP precizează că au fost înregistrate cazuri de rujeolă în 41 de judeţe.
Confundabilă la prima vedere cu rubeola, rujeolă este mult mai gravă decât sora ei mai mică. Denumirea „pojar”, cu care e cunoscută la noi, este descriptivă pentru principalele simptome: febră foarte înaltă, de până la 40,5 grade Celsius, şi erupţia ca para focului. La fel ca mai toate bolile copilăriei, rujeolă are o origine virală. Virusul care provoacă rujeolă este unul de tip ARN, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine şi al răpciugii canine. Acesta poartă numele de virus rujeolic şi face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, din care se trag şi virusul urlian (care determină oreionul), cel sinciţial respirator (cauză a majorităţii infecţiilor respiratorii servere) şi virusurile parainfluenzae (responsabile de apariţia răcelilor).
Cum se răspândeşte rujeola?
Rujeola se răspândeşte pe aceleaşi căi clasice şi anume prin intermediul picăturilor de salivă şi a secreţiilor nazale pe care persoana infectată le împrăştie în jur în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii. Transmiterea indirectă, adică prin contactul cu diferite obiecte contaminate (jucării, mobilier etc.) este rară în cazul rujeolei, însă nu imposibilă. O veste bună în legătură cu virusul rujeolic este că acesta are un timp scurt de supravieţuire (mai puţin de 2 ore) în aer sau pe suprafeţe, precum şi o sensibilitate deosebită la solvenţi organici (soluţii de curăţare), căldură şi ultraviolete. În schimb, rezistă foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C). Din aceste motive, virusul este mult mai activ în lunile reci şi cu soare puţin. Cu toate acestea, au fost ani în care cele mai cazuri de rujeolă s-au înregistrat în a doua jumătate a primăverii (aprilie-mai).
Rujeola este foarte-foarte contagioasă
Intrarea în contact cu virusul ruje-olic duce aproape automat la îmbolnăvire (probabilitatea este de peste 95%, unii specialişti urcând-o spre pragul de 100%). Acest „succes” se datorează mai ales celor 2-4 zile de contagiozitate de dinaintea apariţiei simptomelor, în care gazda virusului îl distribuie fără ca cineva să bănuiască. Celelalte 5-7 zile de după apariţia erupţiei au o contribuţie mai mică la acest copitol, bolnavul fiind, de regulă, izolat la domiciliu în această perioadă. În ceea ce priveşte grupul de vârstă cel mai frecvent afectat, ei bine, înainte de introducerea vaccinării antirujeolă la scară naţională, acesta era format de copii de până în 8-9 ani, cu vârf de incidenţă între 2 şi 5 ani. Acum situaţia este în schimbare şi mai mai susceptibili de a dezvolta boala par adulţii, ca urmare a „epuizării” anticorpilor induşi prin vaccinare (mai ales dacă aceasta s-a făcut cu virus mort).
Cum se manifestă rujeola?
Perioada de incubaţie (intervalul de timp scurs între momentul infectării şi momentul apariţiei primelor simptome) durează între 7 şi 18 zile. În general, debutul bolii este brusc şi virulent, cu febră ce poate depăşi uneori 39 C, la care se adăugă indispoziţia, inapentenţa, durerile de cap, iar la scurt timp şi semnele unei infecţii respiratorii, incluzând:
– secreţii nazale apoase, strănut;
– lăcrimarea abundentă, înroşirea ochilor;
– intoleranţă la lumină şi umflarea pleoapelor;
– dureri de gât, răguşeală;
– înroşirea şi umflarea amigdalelor;
– tuse uscată, supărătoare sau, dimpotrivă productivă
Un bolnav de rujeolă poate contamina până la 20 de persoane.
Rujeola – A doua fază a bolii începe după 24-48 de ore de la apariţia febrei şi e caracterizată de:
– înroşirea intensă a mucoasei bucale, însoţită de mici pete/puncte sângerande (pichete) care fac foarte dificilă alimentarea; această congestie poate afecta întreg tubul digestiv, cauzând vărsături şi/sau diaree, iar în unele cazuri chiar şi mucoasa genitală (provocând usturimi la urinare);
– limba încărcată, cu depozite albicioase şi cu marginile roşii;
– inflamarea ganglionilor, în special a celor de sub bărbie şi a celor situaţi de o parte şi de alta a gâtului;
– semnul Koplik, considerat tipic pentru rujeolă: mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor;
– persistenţa febrei, cu apariţia riscului de convulsii febrile.
Rujeola – În a treia fază a bolii tabloul clinic e completat de:
– accentuarea febrei (39-40,5 C) şi a semnelor generale chiar înainte de declanşarea erupţiei cutanate, după care temperatura scade uşor, ajungând în 2-3 zile la valori normale;
– apariţia erupţiei, reprezentând pete de diferite dimensiuni (mici, cât gămălia unui ac sau mai mari până la 1-3 cm), de culoare roz/roşu, neregulate, uşor ieşite în relief, catifelate la palpare, care dispar la apăsare şi au tendinţa să se unească între ele;
petele apar de obicei în timpul nopţii, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe faţă (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul; în momentul în care erupţia cuprinde membrele, încep să pălească petele de la nivelul feţei, ele retrăgându-se în ordinea în care au apărut;
– erupţia durează 3-5 zile şi poate fi însoţită de o uşoară mâncărime; după dispariţie, pielea poate căpăta o tentă maronie, care se atenuează treptat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Popular

Știri
Dâmbovița

Stop traficului de persoane! 

Exploatarea sexuală este cea mai întâlnită formă a traficului...

Este  o atenționare meteorologică de COD GALBEN ce vizează intensificări ale vântului

Vântul va avea intensificări în Dobrogea, sud-estul Moldovei, estul...

S-a adoptat un nou Cod Silvic

Noua legislație reglementează lupta digitalizată cu tăierile ilegale de...