Psihologia politică şi apărarea socială (XXXV)

dr. Gustave Le Bon
Datorită presiunii generalizate a maselor, efectul acestei providenţe se extinde în fiecare zi. Uzinele, căile ferate, companiile de navigaţie etc, intră în raza sa de acţiune. Colectivismul, ultima formă de manifestare a etatismului, ar vrea să pună mâna pe toate formele de industrie. Nu se ştie din sursă sigură că Statul atot puternic poate, prin legile pe care le dă, să decreteze instaurarea fericirii pentru toţi?
Etatismul nu reprezintă doar forma modernă a dreptului divin. El a preluat, în acelaşi timp, ceva din autoritatea zeilor, dar şi ceva din cea a regilor. Forţa sa constă tocmai în faptul că a ştiut să sintetizeze preluarea acestor două moşteniri: a zeilor şi a regilor. Ludovic al XIV-lea a murit de multă vreme, dar Statul a păstrat cu grijă metodele şi principiile sale. Dacă o minte luminată ar discuta cu fantoma măreţului rege, ar auzi cum cum i s-ar răspunde că moştenirea sa politică a fost cu fidelitate urmată de toţi succesorii săi, dar până la urmă a ajuns să exagereze puţin cu centralizarea şi autocraţia sa. Ilustra fantomă poate că ar da ca exmplu de similitudine expulzarea congregaţiilor, ce se aseamănă foarte mult cu expulzarea protestanţilor, ce derivă din aceleaşi principii politice. Ludovic al XIV-lea n-ar avea nevoie, pentru demonstraţie, de o argumentaţie după principiile dialecticii rigide, dovedind că, înlocuindu-se Monarhia unică şi absolută cu Republica unică şi indivizibilă, iacobinii1) au înzestrat Republica cu atot puternicia Monarhiei. Până la urmă, girondinii 2) au plătit cu viaţa lor pentru încăpăţânarea de a face ca Statul să fie mai puţin centralizator şi despotic. Totuşi, un aspect ar provoca atitudinea critică a marelui rege şi anume că, desigur, ar fi dificil să guvernezi dacă vei ţine cont de toate capriciile schimbătoare ale mulţimii, observând că mulţimea devine obiectul celei mai servile adulări din momentul când aceasta ajung pe culmile puterii pe care reuşesc să o deţină. Probabil că Ludovic al XIV-lea va mai spune că monarhii aplică, de cel mai multe ori, politica interesului general, în timp ce mulţi reprezentanţi ai actualului Stat par prea puţin preocupaţi de interesul general, neezitând să voteze legi periculoase, dacă acestea le vor asigura realegerea. Atunci, politicienii de azi îi vor spune să se ducă să se întâlnească cu fantomele strămoşilor săi, deoarece nu înţelege nimic din ceea ce înseamnă progres.
1) Iacobinismul: doctrină politică ce apără ideile de suveranitate a poporului şi de unitate teritorială a Republicii franceze. Numele de iacobin vine de la „Clubul iacobinilor”, locul de întâlnire al membrilor săi, în timpul Revoluţiei franceze, fiind fosta mânăstire a călugărilor iacobini din Paris. @n prezent, prin iacobinism se înţelege doctrina politică ce urmăreşte organizarea puterii în manieră administrativă (birocraţie) şi centralizată (centralism), exercitată de o mică elită de tehnicieni (tehnocraţie), extinzându-şi autoritatea şi competenţa la toate zonele geografice şi la toate domeniile vieţii sociale, cu scopul de a le uniformiza, fiind adversarii regionalismului.
2) @n perioada Revoluţiei franceze declanşată la 1789, grondinii au fost politicienii de orientare republicană, fiind prezenţi în Adunarea legislativă şi în Convenţie, din 1792 până în 1793 când, unii dintre ei, au fost arestaţi şi condamnaţi la ghilotinare. Denumirea de girodin vine de la Girone, departament francez de unde proveneau majoritatea conducătorilor acestui grup politic. @n aprilie 1792, după victoria da la Valmy, au declanşat războiul de expansiune teritorială, ceea ce a provocat ura tuturor monarhiilor din Europa şi răscoala din Vandea, zonă din Franţa puternic monarhistă. Girondinii au fost adepţii libertăţii exprimării politice şi economice.
Tradus din franceză de către Mircea COTÂRŢĂ spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Cea mai rea dintre toate lumile posibile (8) De la explozia urbană la bidonville-ul global

de Mike Davis După cum a arătat eminentul africanist europeean, Deborah Bryceson, în referatul său despre recenta stare a agriculturii 1), anii ’80 şi ’90 au fost cei ai unor proteste fără precedent în mediul rural din întrega lume: „Constrânse de datorii, guvernele naţionale au fost obligate, pe rând, să […]