Published On: vin, sept. 14th, 2018

Psihologia politică şi apărarea socială (XXV)

nichiduta.ro

dr. Gustave Le Bon
Enormitatea acestei duble consecinţe este de aşa natură, încât, pentru a fi înţeleasă, trebuie să prezentăm unele detalii. Le voi lua din recenta carte despre Germania pe care a publicat-o Jules Huret. Competenţa interlocutorului său, domnul Plate, nu poate fi pusă sub semnul întrebării, dearece este directorul lui NorddeutscherLloyd, una dintre cele două sau trei cele mai mari companii de navigaţie din lume.
I-am spus domnului Plate: „Dumneavoastră care asistaţi şi participaţi la prosperitatea extraordinară a porturilor germane, cum vă explicaţi progresele voastre şi faptul că noi batem pasul pe los?
– Este foarte uşor de explicat, îmi răspunse el fără menajamente, sistemul de prime de navigaţie pe care-l aveţi, nu este bun de nimic. Voi daţi bani pentru a-i stimula pe oameni să nu facă nimic, chiar nimic!
Dar cel mai extraordinar rezultat al sistemului vostru este că de banii pe care i-aţi dat, până-n prezent, au profitat germanii şi englezii…
N-ar fi trebuit să vă spun asta, a adăugat el, deoarece compatrioţii mei au profitat de pe urma greşelilor voastre… Dar, fiindcă mi-aţi cerut părerea, v-am spus-o fără să mă feresc”.
Domnul Plate mi-a explicat apoi cum grupuri străine au înfiinţat în Franţa societăţi de navigaţie cu capital german şi englez… După cum se ştie, a precizat el, statul francez plăteşte prime pentru kilometri parcurşi, chiar dacă vapoarele au cala goală. „în consecinţă, poţi face ocolul lumi foarte bine remunerat, cheltuiala fiind decontată de bugetul francez”.
Un armator îmi spunea că-n opt ani, plimbându-şi vaporul de colo-colo prin lume, cu cala goală, şi-a scos bani cheltuiţi pentru fabricarea navei.
Domnul Plate mi-a dat ca exemplu vapoare ce refuzau să încarce pentru a nu mai pierde timpul, găsind că este mai cu folos să circule cu cala goală. Domnul Huret a replicat că legea a fost schimbată, acum vapoarele trebuind să fie încărcate pentru a lua prima, dar directorul lui Lloyd i-a atras atenţia că, în realitate, nu s-a schimbat nimic, deoarece este de ajuns să încarci vaporul doar pe sfert pentru a încasa prima. Pentru a contabalansa urmările primelor franceze, unii germani au cerut şi ei să li se acorde prime, dar directorii marilor Companii i-au refuzat fără să mai stea la discuţii. ” Ar fi însemnat, spuse directorul lui Lloyd, dacă se accepta introducerea de prime, moartea iniţiativei şi activităţilor noastre, prăbuşirea marinei comerciale germane. Exemplul vostru ne-a fost de ajuns. Primele de încurajare sunt moarte curată. Nu primim subvenţii decât pentru serviciile efectuate: transportul poştei etc. Voi vă complaceţi în inactivitate… între timp, celelalte ţări merg înainte, Franţa vede cum tot rămâne în urmă lor…”
Legea din 1900 limitează munca copiilor în manufacturi. Consecinţe: 1. Dispare ucenicia, iar viitoarea criză devine foarte periculoasă pentru industrie; 2. Creşterea criminalităţii infantile care s-a dublat după aplicarea acestei legi.
Aceste consecinţe, domnul senator Touron le-a evidenţiat foarte limpede într-un recent raport prezentat Senatului.
„în prezent, este ştiut de toată lumea, spunea el, că aplicarea acestei legi a obligat un foarte mare număr de patroni, din industrie, să suprime, în uzinele lor, locurile de muncă ale tinerilor muncitori”.
După ce a remarcat că numai în Paris, numărul adolescenţilor, deveniţi haimanale fără căpătâi, nemaiavând nimic sfânt, s-a dublat (de la 1.174 ajungând la 2.273), a adăugat: „Una dintre principalele cauze ale acestui fenomen este consecinţa clară a reigorilor reglementării muncii care, alungându-i pe tineri din ateliere, i-a aruncat în stradă, fără protecţie socială, lăsându-i pradă tuturor pericolelor promiscuităţii”.
Legea acordării de privilegii povarnagiilor. Această lege le dă dreptul celor care se ocupă cu distilarea fructelor sau cerealelor din care se face alcool să nu mai plătească impozite pe produsul obţinut de pe urma distilării. Astfel, ei pot vinde liniştiţi tăria, ceea ce le aduce un profit net de 220 de franci la un hectolitru de alcool pur vândut, fără să plătească impozit. Rezultatul: 1. Trezoreria pierde anual mai mult de 100 de milioane de franci, anual. 2. Creşterea necontrolată a cazurilor de alcoolism în rândul familiilor care ar fi renunţat la consumul excesiv de rachiu dacă ar fi avut de a face cu preţurile comerciale ale alcoolului.
Legea exproprierii congragaţiilor. Rezultatul final al acestei legi nu este încă cunoscut, dar este uşor de prevăzut. Teoretic, trebuia să aducă un miliard la Trezorerie. Se pare că nu a adus decăt cu puţin peste 10 milioane. Nu a servit decât la îmbogăţirea avocaţilor şi procurorilor. în compensaţie, trebuia să creeze un mare număr de şcoli, spitale etc, care să elimine pe cele întreţinute de către congregaţii. în loc să avem încasări de un miliard, în mod sigur statul va cheltui sute de milioane de franci. Nu vorbesc despre consecinţele sociale ale acestei foarte imorale legi: exasperarea a mii de cetăţeni, apariţia şi aplicarea, la socialişti, a ideii că Statul poate, prin promulgarea şi aplicarea unei simple legi, să pună mâna pe proprietăţi priva sau pe uzine, cum a făcut-o, de exemplu, cu uzina din Chartreux. Această deposedare a unei întregi clase de cetăţeni a produs o violentă indignare la celelalte naţiuni şi ne-a afectat imaginea mai mult decât pierderea mai multor bătălii. Voi relua acst subiect în alt capitol.
Tradus din franceză spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali de către Mircea COTÂRŢĂ.

eJobs

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

noriel.ro