Psihologia politică şi apărarea socială (XLV)

de Gustave Le Bon_
Capitolul IV Factorii psihologici ai luptei economice
Luptele în care se folosesc arme, în mod sigur vor mai fi multă vreme de acum încolo. Ura de rasă şi conflictele de interese vor creşte pe măsură ce popoarele vor ajunge să se cunoască mai bine, încât această cunoaştere, scoţând la suprafaţă slăbiciunile popoarelor, va aţâţa stările conflictuale şi antipatiile rasiale având la bază dispreţul, de multe ori reciproc. Dar, odată cu progresul civilizaţiei, ura de rasă va deveni mai complicată din momentul în care apare lupta economică, la fel de mortală ca şi cea de pe câmpul de bătălie.
Poate mai mult decât războaiele sângeroase, luptele economice vor fi rezultatul de neevitat ce va duce către constituirea mentală a naţiunilor.
într-o carte pe care am publicat-o cu mmulţi ani în urmă, demonstram că apropierea dintre Orient şi Occident, din cauza apariţiei motorului cu abur şi a electricităţii, va avea drept consecinţă, imediată şi apropiată în timp, un gigantic conflic economic între occidentali şi orientali. Foarte contestată, la vremea respectivă, această prezicere s-a împlinit prin izbucnirea războiului dintre ruşi şi japonezi.
Vreme îndelungată, Europa şi-a exportat produsele în Orient, dar, încetul cu încetul, această această stare de fapt s-a modificat. Orientul, pe vremuri doar un loc al consumului, a devenit, în prezent, un imens centru de producţie. El a ajuns, acum, să invadeze pieţele noastre cu produsele sale industriale şi agricole fabricate de muncitori ale căror nevoi personale mai puţine îi fac să se mulţumească cu un salariu cu mult mai mic decât cel pe care-l primeşte muncitorul european. Europa încearcă să ridice în faţa acestui val de produse, un imens dig vamal. Veţi vedea, puţin mai departe, ce ne va costa, în viitorul apropiat, o astfel de barieră.
în prezent, lupta vizează doar câteva produse industriale şi agricole, dar se va extinde rapid. India, Japonia şi, în curând, China ne ameninţă deja cu concurenţa lor pe toate pieţele. Dotate cu utilajele construite de noi, aceste ţări au ajuns să fabrice produsele industriale al căror monopol îl avea Europa. Acum, India furnizează Angliei bumbacul pe care i-l furniza Indiei, pe vremuri, ţesătoriile din Manchester. „Firele de bumbac”, trimise pe vremuri, de manufacturile din Manchester, în China, acum le trimite Bombay-ul chinezilor. Produsele fabricate de hinduşi şi de chinezi, care se mulţumesc cu o retribuţie zilnică foarte mică, înlocuiesc muncitorul european, iar concurenţa asiaticilor a devenit aşa de mare încât America şi Australia sunt nevoite să-i expulzeze.
Deja mai multe greve, mai ales cea a fabricanţilor de nasturi din Meru, au fost declanşate de concurenţa ce ne-o fac japonezii pe pieţele străine.
Ce barieră vamală va mai putea opri Japonia, India şi China să-şi extindă piaţa de desfacere atunci când vor ajunge să instaleze pe teritoriile lor, datorită uleiului de motor pe care-l au, foarte multe fabrici şi vor inunda lumea cu produsele lor la preţ extrem de mic? Din acel moment, muncitorul european va vedea cum salariul său va ajunge la nivelul scăzut al celui hindus, chinez sau japonez. Cîştigul orientalului îl va fixa pe cel al muncitorului european. „Regulatorul lumii economice va fi, după cum pe bună dreptate s-a spus, piaţa unde munca va fi la cel mai scăzut preţ al ei”. în ciuda visului socialist, al unui salariu mare, cel al europeenilor, în loc să crească, va scădea în procente destul de mari.
Pe vremea când enunţam această ipoteză, acum peste douăzeci şi cinci de ani, ziarele de limbă engleză din India îmi dădeau dreptate, atrăgându-mi totuşi atenţia că muncitorii orientali vor ajunge, până la urmă, să aibă nevoile celor europeeni şi, în consecinţă, vor fi la fel de exigenţi ca şi confraţii lor occidentali.
Tradus din franceză de către Mircea COTÂRŢĂ spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Arhiepiscopia Târgoviştei COMUNICAT DE PRESĂ

Constatăm, cu regret, propagarea postării emoţionale prin intermediul unei reţele de socializare, a Pc. Pr. Cosmin Santi. Ca o mamă iubitoare, Biserica priveşte cu înţelepciune pe acei fii ai ei care caută orice prilej de a-i converti şi de a-i elibera din sclavia păcatului şi a răului pe semeni, conform […]