Published On: joi, aug. 9th, 2018

Psihologia politică şi apărarea socială (VII)

nichiduta.ro

dr. Gustave Le Bon
Această reprezentare a trecutului prin intermediul comparaţiei concrete mi-a ieşit foarte clar în evidenţă, într-o zi, în următoarele împrejurări:
Un şir de întâmplări, dintr-o excursie, m-au făcut să trec cu maşina pe un pod ce traversa un fluviu ce împărţea în două părţi, anticul orăşel Huy, din Belgia. Era o ceaţă aşa de deasă, încât a trebuit să mă opresc. Am coborât şi m-am sprijinit cu coatele de parapetul podului.
Sub mine, ceaţa deasă, care învăluia totul, întrevedeam masive mase monumentale. Pentru mine, totul era o lume necunoscută. Aşteptam ca ceasa să se ridice.
Brusc, razele soarelui împrăştie ceaţa şi-mi apăru o imagine surprinzătoare, împărţită de fluviul care o traversa, a două lumi, a două expresii a umanităţii, aflate una în faţa celeilalte, la prima privire părând ameninţătoare, inconciliabile şi teribile.
Pe malul stâng, un conglomerat de clădiri vechi. Dominând acest ansamblu arhitectonic, un castel cu gigantice ziduri de apărare, rigid şi o impunătoare catedrală a căror contururi, timp de secole, au fost modelate de credinţă înfocată a numeroase generaţii.
Pe malul drept, chiar în faţa acestor mari sinteze istorice dintr-o altă epocă, se ridicau zidurile triste şi fără ornamente ale unei imense uzine, din cărămizi cenuşii, deasupra cărora se înălţau coşuri mari ce scuipau torente de fum negru, brazdat de flăcări.
La intervale regulate, se deschidea o poartă, lăsând să treacă lungi şiruri de umbre de oameni ursuzi, acoperiţi de sudoare, cu feţele obosite, cu privirile întunecate. Fiii strămoşilor ce se supuneau zeilor şi regilor, ei îşi schimbaseră stăpânii pentru a deveni slugile fierului.
Vedeam cu adevărat două lumi, două civilizaţii, aflate una în faţă celeilalte, ce se supuneau unor scopuri defirite, însufleţite de speranţe total diferite. De o parte a fluviului, un trecut deja mort, dar de pe urma ale cărui fapte, îi suportăm şi acum consecinţele, de cealaltă parte, un prezent plin de mistere, ce purta în el un viitor necunoscut.
Din totdeauna au existat aceste două lumi, constant ostile una celeilalte, dar sentimente asemănătoare, din clipa când au devenit comune, de multe ori au umplut prăpastia ce le separa. în prezent, credinţa şi sentimentele comune au dispărut, lăsând loc ostilităţii atavice a săracului, împotriva bogatului. Eliberaţi gradual de credinţele şi relaţiile sociale ale trecutului, muncitorii moderni se dovedesc a fi, în realitate, din ce în ce mai agresivi şi mai opresivi, devenind o ameninţare pentru civilizaţiilor tiraniilor colective, ceea ce ne va face, posibil, să ajungem să regretăm pe cele ale celor mai răi despoţi. Se prea poate ca în asemenea situaţii, muncitorii să ajungă să le vorbească, de pe poziţia de stăpâni, legislatorilor care, din servilism îi va flata şi li se vor supune, legislativ, îndeplinindu-le toate capriciile. Astfel, greutatea socială a numărului va căuta, în fiecare zi, să se substituie greutăţii sociale a inteligenţei.
Viaţa politică este, de fapt, o adaptare a sentimentelor pe care le are omul, la mediul social care-l înconjuară. Aceste sentimente diferă puţin de la om la om, deoarece natura umană se modifică foarte încet, în timp ce mediul social modern evoluează rapid din cauza progreselor continue ale ştiinţei şi industriei. Când ambianţa exterioară omului se modifică prea repede, adaptarea acestuia la ea este dificilă, rezultând starea de incompatibilitate cu această schimbare, stare ce se observă în prezent. Să faci să se încadreze natura umană cu necesităţile sociale de orice fel, ce încep să-l constrângă, el nemaifiind capabil să le controleze, devine o problemă ce reapare mereu, în toate timpurile, fiind din ce în ce mai arzătoare.
Vechea lume şi cea modernă se deosebesc profund prin felul lor de a gândi şi prin modual lor de existenţă. Noile elemente sociale, ce ne împing de la spate, nu sunt rezultatul raţionamentelor abstracte şi nu oscilează deloc în raport cu speranţele noastre sau cu logica conceptelor noastre. Ele sunt rezultantele necesităţilor ale căror urmări le suportăm, necesităţi pe care nu le creem.
Lumea actuală nu diferă deloc de cele care au precedat-o, căci rivalităţile şi luptele au dat naştere la pasiuni care nu prea au diferit de la un secol la altul. Diferenţa reală constă, în principal, din deosebirea factorilor ce provoacă, azi, evoluţia popoarelor. Acest aspect esenţial, voi încerca acum să-l scot în evidenţă.
Tradus din franceză spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali, de către Mircea COTÂRŢĂ

eJobs

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

noriel.ro