Published On: mar, dec. 4th, 2018

Psihologia politică şi apărarea socială (LX)

nichiduta.ro

de Gustave Le Bon_
Oricare ar fi sentimentele mulţimii, ele sunt mereu exagerate, motiv pentru care putem afirma că oricât de nemăsurat îi este orgoliul, supunerea şi servilismul său sunt la fel de nemăsurate dacă are de a face cu indivizi ce se bucură de un mare prestigiu. Am arătat cât de uşor ordinele cele mai absurde şi mai imperative ale comitetelor revoluţionare erau executate cu sfinţenie de către corporaţiile muncitoreşti.
Această stare mentală a maselor, din totdeauna a fost aceiaşi: am găsit un interesant exemplu despre neîncrederea şi servilismul maselor care se schimba după cum bătea vântul, motiv pentru care vă ofer un extras din memoriilr unui călător străin numit Campe, venit în Franţa în anul 1790.
Este vorba de un proiect adresat regelui, pe care Target îl citea colegilor săi:
„- Sire, spuse Target1), citind cui îi este adresat, Adunarea natională are onoarea…
Strigăte, bătut din picioare. – Fără cuvântul onoare! Fără cuvântul onoare!
– … de a depune la picioarele Maiestăţi Voastre…
Gălăgie, huiduieli puternice, pereţii şi geamurile vibrează.
– Fără la picioarele Maiestăţii Voastre! Fără la picioarele Maiestăţii Voastre! Adunarea Naţională nu depune nimic la picioarele nimănui oricine ar fi respectivul!…
Target, derutat, reia cu un gest disperat:
– Sire, Adunarea Naţională aduce Maiestăţii Voastre…
-Bravo!
– …ofranda…
Proteste frenetice. – Fără ofrandă!…
Şi atmosfera a fost neschimbată până la sfârşitul şedinţei. Călătorul german, om de treabă, a plecat de acolo îngrozit şi dezamăgit. A doua zi, a reuşit să se strecoare în palatul Versailles tocmai la ora când documentul întocmit de Adunarea Naţională era înmânat regelui: nu era deranjat să vadă, cum în prezenţa regelui, legislatorii ar fi dat dovadă de aciaşi atitudine mândră pe care o avuseseră în ziua precedentă când afişaseră un orgoliu plin de demnitate.. Dar, vai! De cum a apărut Ludovic al XVI-lea, în galeria palatului, a fost un delir total. Cei care, în timpul desfăşurării şedinţei Adunării Naţionale, se dovediseră a fi cei mai aroganţi, imediat s-au urcat pe taburete pentru a-l vedea mai bine pe bunul lor rege, s-au căţărat pe pilaştri, s-au ridicat pe vârful picioarelor. Un strigăt puternic de Trăiască regele! a zguduit întreg palatul şi toţi membri Adunării Naţionale s-au strâns mergând cuminţi, în urma regelui pentru a-l însoţi la capelă”.
Discutând despre defectele maselor, nu trebuie să uităm să menţionăm şi calitaţile pe care le are. Incapacitatea maselor de a raţiona, le face să dea dovadă şi de altruism, calitate pe care raţiunea lucidă nu o face posibilă, altruismul fiind o virtute foarte utilă dezvoltării sociale. în general, individul care raţionează cu luciditate este un individ egoist şi se decide foarte greu să-şi sacrifice viaţa pentru un interes general. Doar masele sunt capabile de o astfel de abnegaţie. Pentru cauzele cele mai himerice se găsesc mereu mii de oameni gata să se lase ucişi pentru împlinirea lor. Imperiile cele mai puternice au putut să apară şi să se extindă tocmai datorită maselor capabile de sacrificiul în numele a ceea ce părea la început, pentru câţiva, o himeră. Masele nu creează mari civilizaţii, dar găsim la ele eroismul, devotarea şi multe virtuţi care dau viaţă acestor civilizaţii.
Una din ultimele caracteristici ale mentalităţii populare, pe care o menţionez aici, este estraordinara sa credulitate. Este nelimitată asemenea celei de care dă dovadă copilul. La mintea copilului totul este posibil. Dacă masele îţi cer luna de pe cer, trebuie să-le promiţi că faci tot posibilul să le-o dai. De altfel, politicienii nu se dau în lături de la a face astfel de promisiuni! Răspândiţi, în campania electorală, cele mai incredibile calomnii despre adversarul politic şi masele vă vor crede.Totuşi, să vă feriţi să vă acuzaţi adversarul de înfăptuirea celor mai îngrozitoare crime, deoarece riscaţi, când va replica, să-l faceţi să devină simpatic maselor. După cum s-a observat, totuşi masele dau dovadă, în general, de o admiraţie plină de respect pentru marii criminali.
Credulitatea fără limite a maselor nu este un sentiment exclusiv. Credulitatea şi nu neîncrederea este starea noastră normală. Suntem capabili să dăm dovadă, în mică măsură, de spirit critic, când este vorba de meseria pe care o practicăm, dar în afara acestui orizont circumscris al meserie avem un spirit critic foarte redus, de regulă, crezând neselectiv cam tot ce ni se spune. De fapt, să nu credeţi prea mult în neîncrederea manifestată de sceptici. De cele mai multe ori ei nu fac altceva decât să înlocuiască vechea lor credulitate cu alta, referitoare la un nou aspect al vieţii sociale sau politice. De fapt, paradisul socialist a înlocuit pe cel al legendelor antice şi medievale. în locul zeilor morţi avem acum somnambuli şi fetişuri.
Credulitatea maselor este identică cu gândirea minţilor primitive. Cei ce compun textele prospectelor şi ale anunţurilor ştiu foarte bine acest lucru, după cum ştiu foarte bine şi importanţa pe care le au afirmaţia formulată concis şi repetarea ei pentru convingerea maselor. Marile averi se fac zilnic pornindu-se de la anunţuri terapeutice cu proprietăţi în totalitate himerice pentru creduli.
Profitul este foarte sigur dacă se lansează un anunţ suficient de sugestiv ce determină pe cei naivi să creadă că vor avea parte de un câştig sigur. Legiuni întregi de finanţişti trăiesc de pe urma promisiunilor cele mai incredibile pe care le repetă cu abilitate, redactarea lor necerând prea multă imaginaţie, fiind destinate celor cu mintea îngustă. Este de ajuns să repeţi mereu acelaşi lucru, în limitele aceloraşi termeni. Ziarul Globe a publicat instructiva poveste a acţiunilor emise de pe urma unei mine din Republica Argentina, mină care nu a fost niciodată dată în exploatare. Timp de şase luni, au fost tipărite şi răspândite milioane de prospecte în care se spunea, repetându-se, că cei ce vor cumpăra imediat acţiuni, în curând vor beneficia de enorme dividende. Convins de textul prospectului, micul capitalist să grăbit iute spre ghişeu pentru a nu rata o astfel de ocazie. Desigur că nimeni nu a văzut, în schimbul banilor daţi, nicio dividendă. Totuşi, acum cinci ani, operaţiunea s-a repetat, folosindu-se anunţuri abile, publicul cumpărând acţiuni în valoare de 12 milioane de franci, valoarea reală a acţiunilor nedepăşind greutatea hârtiei pe care au fost tipărite.
1) Guy-Jean-Baptiste Target, avocat şi om politic francez, născut la Paris pe 6 decembrie 1733, decedat la Molieres pe 9 septembrie 1806. Avocat în Parlementul Parisului, Guy-Jean-Baptiste Target a făcut parte din comitetul însărcinat cu revizuirea legilor regatului francez. Ca avocat, a fost unul dintre principalii apărători ai suveranităţii şi independenţei Parlamentului. în 1771, este unul dintre prici-palii opozanţi ai reformei judiciare propusă de Maupeou, refuzând să mai pledeze ceea ce îi va atrage porecla de „Fecioara palatului”. în 1785, devine membru al Academiei franceze. în 1786, este avocatul apărării cardinalului de Rohan în afacerea colierului reginei. în 1787, contribuie la elaborarea Edictului de toleranţă, semnat la Versailles de regele Ludovic al xVl-lea. în 1789, este deputat al stării a treia, în cadrul Stărilor generale. Devine unul dintrte principalii redacvtori şi promotori ai constituţiei civile a clerului.
în 1792, ales de către Ludovic al XVI-lea să fie unul dintre cei trei avocaţi care să-l apere, se recuză, pretextând vârsta, starea precară a sănătăţii şi slăbiciunea de care dă dovadă corpul său, dar tipăreşte şi răspândeşte un text în apărarea regelui.
în timpul Terorii se dă la fund ca apoi să-şi tipărească memoriile, unde dă dovadă de o atitudine moderată, reuşind astfel să facă uitat rolul foarte important pe care l-a avut în perioada de început a Revoluţiei franceze.
Tradus din franceză de către Mircea COTÂRŢĂ
spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali.

eJobs

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

noriel.ro