Psihologia politică şi apărarea socială (LVIII)

de Gustave Le Bon_
Nu ne vom scuza că luăm apărarea unor adevăruri devenite banale, dar facem acest lucru deoarece milioane de oameni par că nu-şi dau încă seama de ele. Aceste sdevăruri par să fie luate în seamă de diferite ţări, mai ales de Anglia şi Belgia. Din această cauză, în aceste state socialismul nu a căpătat formele agresive constatate în ţările de origine latină unde acesta a degenerat foarte repede într-o luptă de clasă.
Neînţelegerea totală a unor principii elementare dovedeşte că este necesară o nouă învăţare a democraţiei. Aceasta va avea ca prim scop să se înţeleagă relaţia ce îmbină cele trei elemente ale activităţii moderne: inteligenţa, capitalul şi munca.
***
Până va avea loc această reformă ce nu este încă nici cel puţin schiţată, iniţiativă ce nu trebuie sperat că va veni din partea mediului universitar, trebuie să convieţuim cu masele, iar pentru aceasta trebuie să învăţăm să le cunoaştem.
în primul rând trebuie să înţelegem că guvernul popular nu înseamnă deloc să guvernăm cu poporul, ci prin reprezentanţii săi.Nu cei mulţi impun opinia. Ei o acceptă, apoi, hipnotizaţi, o impun folosind violenţa. Acesta este mecanismul declanşării a ceea ce numim declanşarea curentului de opinie.
Niciodată, sau aproape niciodată, masele nu generează curentul de opinie.Masele doar îi dă forţa necesare de impunere, dar nu-l crează. în timpul execuţiei lui Ferrer1), personaj despre care poporul din Paris nu a auzit niciodată, câţiva conducătorii ai maselor au determinat mai multe mii de oameni să atace ambasada Spaniei. Agitată pănâ la limită de aceşti creatori de curent de opinie, fără să înţeleagă de ce, deoarece nu ştia aproape nimic despre evenimentul ce a declanşat mişcarea de protest, masele s-au dedat la toate formele de violenţă, inclusiv jaful şi asasinatul. Speriaţi de ceea ce s-a întâmplat, agitatorii au ordonat ca manifestarea de protest să se desfăşoare paşnic, iar masele, aşa de violente în ajun, au dat dovadă de o înţelepciune exemplară. într-adevăr, docil-tatea maselor este foarte mare, dacă ştii s-o manevrezi. Arta de a manevra masele este, în prezent, destul de cunoscută de marii creatori de curente de opinie.
Deci, vă repet, doar aparent guvernează masele. Departe de a fi cu adevărat populare, guvernele actuale sunt conduse de o oligarhie de creatori de curente de opinie.
Deoarece doar aceşti indivizi creează opinia, este important să cunoaştem mecanismul. Acum apare clară importanţa cunoaşterii psihologiei mulţimii. Lucrul pe care trebuie să-l ştie un om de Stat, în democraţie, este psihologia mulţimii.
Dându-mi seama, acum cincisprezece ani, de necesitatea acestui lucru, am scris Psihologia maselor, pe atunci, subiect de sudiu ignorat, dar care, ulterior, a devenit obiectul principal a multor cercetări.
Nu intenţionez să scriu iar despre caracteristicile maselor, dar le voi puncta pe cele mai importante, prin prisma evenimentelor recente.
1) Francisco Ferrer, catalan, născut la 10 ianuarie 1859, la Alella, decedat la 13 octombrie 1909, la Barcelona, a fost liber gânditor, mason şi pedagog progresist. în 1901 a întemeiat Şcoala modernă bazată pe educaţie raţională, egalitate socială, autonomie şi întrajutorare. în 1907, sistemul de învăţământ creat de Ferrer număra mai mult de o sută de şcoli. Sistemul de învăţământ creat de Ferrer a fost modelul ce a inspirat atât sistemul american modern school, cât şi noile curente din pedagogie. în 1909, profitând de evenimentele din săptămâna tragică ce a avur loc în Barcelona, clerul catolic ce nu- l agrea deoarece sistemul inventat de el scotea şcolile de sub controlul şi influenţa Biserici, îl acuză de a fi unul dintre instigatorii răzmeriţei. Condamnat la moarte de un tribunal, în urma unei parodii de proces, Ferrer a fost împuşcat în data de 13 octombrie, ceea ce a provocat o importantă mişcare internaţională de protest, inclusiv la Paris.
Tradus din franceză de către Mircea COTÂRŢĂ
spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Cea mai rea dintre toate lumile posibile (30) De la explozia urbană la bidonville-ul global

de Mike Davis_ Acelaşi coşmar, al ucideri delincvenţilor minor, fără ca organele de anchetă să-i descopere pe asasini, are loc şi la periferia aşezării Cali, unde, pentru a descrie lupta pentru supravieţuire, înfiorător de periculoasă, în două din bidonville-urile marginale, antropologul Michael Taussig preia imagini din Infernul lui Dante. Navarro, […]