Published On: mar, iul. 31st, 2018

PsihoIogia poIitică şi apărarea sociaIă (I)

dr. Gustave Le Bon
Cartea I Scop şi metodă Capitolul 1 Psihologia politică
Prima formă de manifestare a progreselor făcute de o ştiinţă, oricare ar fi ea, este să abandoneze explicaţiile simpliste, caracteristice momentelor sale de manifestare. Ceea ce părea, la început, simplu de înţeles de către toţi, odată cu trecerea timpului, se dovedeşte a fi foarte greu de explicat.
Studiile referitoare la Evoluţia existenţei naţiunilor, în timp, au suportat efectele acestei legi nescrise. După ce s-au străduit să interpreteze toate formele de manifestare a fenomenelor sociale şi istorice, majoritatea istoricilor au ajuns să realizeze că, de fapt, ei nu făceau altceva decât, de multe ori, să analizeze iluziile născute, din cauza felului lor de a gândi, în mintea lor.
Chiar şi acum, fenomenele sociale par a fi nişte mecanisme extrem de complicate, rigid de ierarhizate, simplitatea funcţionării lor nefiind deloc perceptibilă. Evoluţia socială şi istorică a popoarelor este la fel de complexă ca şi cea a fiinţelor vii ce populează lumea.
în prezent, oamenii de ştiinţă tot mai încearcă să descopere legile ce determină transformarea speciilor şi condiţionează formele lor succesive de existenţă. Legile evoluţiei sociale continuă să ne fie necunoscute. Doar câteva dintre ele sunt descifrate şi înţelese.
Analiza diferitelor elemente a căror funcţionare menţne vie o societate umană, nu a ieşit din faza generalităţilor vagi şi a aserţiunilor de conjunctură, iar viziunea despre manifestările sociale, abordată de către teoreticienii necunoscutului, continuă să fie foarte fragmentară. Din toată înlănţuirea şi interacţiunea necesităţilor ce coordonează evoluţia existenţei unui popor, ei aleg doar acele aspecte pe care le înţeleg, ignorându-le pe celelalte. Din această cauză, relatarea deciziilor suveranilor şi mai ales ale bătăliilor pe care aceştia le-au purtat, par să fie singurele preocupări ce ar trebuie să constitue unicul interes al Istorie şi unicul ei scop pentru care ar trebui să existe. Tot ceea ce se referă la existenţa popoarelor fiind, în urmă cu ceva timp, ignorat sau demn de dispreţ.
Actualmente, ştiinţa nu se mai mulţumeşte cu răspunsuri simpliste date pe vremuri la acela „de ce”, apărând de peste tot, în încercarea de a explica şi descifra mecanismele vieţii politice a naţiunilor. Astfel, continuăm să ne întrebăm de ce atâtea popoare au apărut brusc din neant şi au copleşit lumea cu zgomotul strălucitor al măreţei lor? Apoi, de ce s-au scufundat în uitarea care, timp de secole, a făcut să nu se mai ştie nimic despre ele? Cum apar, evoluează şi mor zeii, instituţiile, limbile şi artele? Condiţioneazâ existenţa societăţilor umane sau, dimpotrivă, sunt condiţionate de ele? De ce unele credinţe precum Islamul pot, aproape instantaneu, să prindă rădăcini, în timp ce altora le trebuie secole pentru a se răspândi? De ce Islamul a supraviţuit puterii politice care i-a servit de suport şi continuă să se răspândească, în timp ce alte religii precum Creştinismul şi Budismul par a fi intrat în declin, dând impresia că doar supravieţuiesc?
La toate aceste întrebări şi la multe altele, la toaţi aceşti „de ce”, niciodată nu vor lipsi răspunsurile. Psihologia politică este asemenea copilului care întreabă mereu fiindcă vrea să ştie şi să înţeleagă tot mai mult. Totuşi, explicaţiile cu care s-ar putea mulţumi, deocamdată, o ştiinţă tânără, psihologia politică, din clipa în care va ajunge la maturitate, nu le va mai accepta.
Tradus din franceză spre luminarea minţii politicienilor dâmboviţeni şi a jurnaliştilor locali de către Mircea COTÂRŢĂ

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>