Published On: mie, Mar 22nd, 2017

Pregătiri la IPJ Dâmboviţa pentru Ziua Poliţiei

Ziua Poliţiei Române se sărbătoreşte, începând cu anul 2002, la data de 25 martie, odată cu sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri. Această zi a fost desemnată prin art. 50 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române (legea nr. 218/ 23 aprilie 2002, publicată în M.O. nr. 305 din 9 mai 2002).
25 martie- 195 de ani de la prima atestare documentară a Poliţiei: Scriitorul francez Honoré de Balzac spunea extrem de concis: „Guvernele sunt trecătoare, societăţile se schimbă, poliţia rămâne.”
Fiecare stat are istoria sa, iar în interiorul acestuia, fiecare instituţie a parcurs un drum devenit peste ani istorie. Poliţia, ca dimensiune obligatorie a statului, este la fel de veche şi la fel de actuală ca acesta. Ea este o constantă a societăţii umane, una dintre cele mai vechi instituţiib fundamentale. Într-o formă sau alta, sub diferite denumiri, datorată nevoii reglementării unor norme de ordine şi siguranţă, de funcţionare în linişte şi pace, a existat o instituţie – Politia – care a însoţit statul încă din vremuri timpurii.
Primele atestări privind Poliţia Română, coincid cu înfiinţarea instituţiei agiei şi datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul. Acestea continuă cu domnia lui Mihai Suţu, odată cu organizarea pazei Capitalei, atunci când sunt emise primele acte de identitate şi se reglementează portul armelor.
În fruntea Agiei (denumire de origine turcească), în ambele capitale ale Ţărilor Române (Bucureşti şi Iaşi), se afla un agă. Functia de agă era foarte importantă, fiind un fel de rampă de lansare pentru domnitor.
După perioada fanariotă de un secol, în anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica (domnitor al Ţării Româneşti între anii 1822 şi 1828, al cărui fiu, Dimitrie, a fost prefect al Poliţiei Capitalei), ca o apreciere a importantului rol al Agiei, înmânează Marelui Agă Mihăiţă Filipescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti, primul drapel al Agiei.
Drapelul Agiei era confecţionat din mătase de culoare galbenă şi avea dimensiunile de 2,1 X 2,4 m, iar lemnul de 3,6 m. Pe una dintre feţe se afla un chenar din aur, având în mijloc o ghirlandă din acelaşi metal. În interiorul acesteia era o acvilă cruciată de culoare neagră, care se sprijinea pe un munte verde. Ghirlanda era timbrată cu o coroană princiară, iar în spatele ei se încrucişau tuiuri, buzdugane, drapele, lănci, săbii, puşti, topoare şi tobe.
Sub acvilă, se regăsea inscripţia scrisă cu caractere chirilice: „S-au făcut acest steag al Agiei la petrecerea domnilor dintre pământeni ai Ţării Româneşti de Măria Sa Grigorie Ghika Voevod, cu anii 1822, prin epistosia (îngrijirea) Dumnealui Vel Aga Mihăiţă Filipescu”. Sub inscripţie se afla o balanţă, iar în colţurile de sus ale steagului erau simbolizate luna şi soarele.
Pe cealaltă faţă a drapelului erau reproduse aceleaşi obiecte, cu excepţia interiorului ghirlandei, unde, în locul acvilei, era pictată Maica Domnului stând pe tron, înaintea îngerului care-i aducea vestea că peste nouă luni va naşte un prunc (Buna Vestire).
Vechiul drapel, uitat timp de 60 de ani, a fost redescoperit în anul 1938 de generalul de jandarmi pensionar Ioan P. Suciu, care a găsit în arhive un document ce atesta preluarea steagului la data de 25 martie 1822.
În prezent, steagul se află la Muzeul Naţional Militar din Bucureşti.
Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe acest steag al Marii Agii, element ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>