Published On: vin, mai 25th, 2018

Petre Roman, în dosarul Revoluţiei

Ieri dimineaţa, joi 24 mai, Petre Roman s-a prezentat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Revoluţiei.
„(…) Până în 1989, am fost 20 de ani profesor uni-versiar, n-am fost în nicio organizaţie PSD. (…) Atunci, în haosul care s-a generat… eu cred că asta trebuie lămurit: ordinele militare, cine le-a dat, cine le-a transmis, cine le-a executat. (…) Nu eram în niciun fel de grup. Puterea nu fusese preluată de nimeni. Prima dată când am avut putere, a fost în 27 decembrie”, a declarat Petre Roman, la ieşirea de la audieri.
Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Roman Petre, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989.
„Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:
Suspectul Roman Petre a fost încă de la înfiinţarea CFSN unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecţii Ili-escu Ion şi Voiculescu Gelu Voican, a acceptat şi oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist.
Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acţiuni sau desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând „duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile.
Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu).
Precizăm că faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se arată într-un comunicat.
În urmă cu o lună, preşedintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu în Dosarul Revoluţiei, în care sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.
La începutul lunii aprilie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat preşedintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituţionale şi legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii faţă de:
Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989;
Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989;
Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989. (MC)

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>